Economia României în criză: consumul în suferință, plățile digitale în avânt
Într-unpeisaj economic marcat de incertitudine și recesiune, sectorul plăților digitale își păstrează un potențial de creștere, fiind una dintre puținele zone în care se observă stabilitate sau chiar avans. În contextul unei economii românești zbuciumate, cu o creștere a inflației aproape de 10% și venituri reale în declin, modul în care consumatorii își gestionează banii reflectă îngrijorări profunde legate de stabilitatea economică.
Recunoașterea unei recesiuni induse de consum
Economiștii trag un semnal de alarmă: România traversează o recesiune de consum, cauzată de inflația ridicată, dar și de scăderea încrederii în economie. Potrivit datelor recente, chiar și în aceste condiții, se remarcă o creștere limitată a utilizării cardurilor de credit. Cu toate acestea, această tendință nu indică o revenire sănătoasă a economiei, ci mai degrabă un mecanism de adaptare la șocurile generate de scăderea veniturilor reale.
„Creșterea creditului în această etapă nu trebuie interpretată ca un semn de revenire economică. Ea reflectă, în principal, un mecanism de absorbție a șocului asupra veniturilor reale”, avertizează Adolfo Laurenti, economist-șef la Visa, explicând că oamenii apelează tot mai mult la credite pentru a face față cheltuielilor esențiale, precum alimentele și utilitățile, în condițiile în care veniturile lor reale au scăzut semnificativ. Această dinamică sugerează o adaptare defensivă, nu o relansare a consumului.
Impactul inflației și încrederea în declin
Îmbunătățirea datelor europene nu se reflectă în cazul României, unde cheltuielile au stagnat, iar dinamica consumului s-a blocat complet. Indicele Visa Spending Momentum indică o stagnare a cheltuielilor, semnalând impactul cumulativ al inflației ridicate, al scăderii veniturilor și aure încrederii consumatorilor. În plus, o observație relevantă este creșterea semnificativă a cheltuielilor realizate pe credit față de cele sprijinite exclusiv pe venituri curente, o dovadă clară a comportamentului de menținere a consumului prin împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor esențiale.
„Utilizarea creditului pentru acoperirea cheltuielilor esențiale și comportamentul defensiv nu înseamnă o relansare a consumului, ci un mecanism de adaptare la presiunea asupra veniturilor”, subliniază Laurenti, care sfătuiește ca riscurile acestor tendințe să fie monitorizate atent, în special în cazul creditelor pe termen scurt și a soluțiilor de plată în rate.
Autoritățile și experții economici observă cu îngrijorare cum încrederea consumatorilor s-a deteriorat dramatic, ceea ce influențează semnificativ comportamentul de cheltuire. Consumatorii devin tot mai prudenți, preferând achiziții de bunuri și servicii esențiale, dar și evitând cheltuielile de natură discreționară sau cele cu valoare mare. În plus, se remarcă o menținere mai bună a numărului de tranzacții față de valoarea totală a consumului, ceea ce indică o tendință de reducere a valorii medii a fiecărei achiziții.
În aceste condiții, perspectivele pe termen scurt indică o economie încă sub presiune, cu un prim semnal de stabilizare a fiind doar revenirea treptată a plăților de debit, semn de încredere în potențiala revenire. Însă, pentru o redresare durabilă, este nevoie de o haluire a inflației și de reluarea încrederii asupra veniturilor viitoare.
Perspectiva anului 2026: tranziție către stabilitate și relansare
Potrivit experților, primul semnal clar că recesiunea de consum începe să se atenueze va fi o reluare a plăților din venituri curente, urmată de o normalizare a utilizării creditului și de o revenire graduală a cheltuielilor discreționare. În acest moment, însă, țara se află în fața unei perioade de ajustare, cu 2026 ca an de tranziție. Cu toate că survin presiuni în prima jumătate a anului, o tendință de dezinflație anunțată pentru a doua parte a anului ar putea crea premise pentru o stabilizare a veniturilor reale și o relansare pașnică a consumului.
Din punct de vedere strategic, specialiștii previzionează că 2027 ar putea aduce o reluare a creșterii economice, în jurul valorii de 2,8%, odată ce piețele își vor reveni și încrederea va fi consolidată. În acest context, economia românească trebuie să depășească perioada de ajustare pentru a putea atinge un nou nivel de dinamicitate, învățând să gestioneze atât provocările inflației, cât și pe cele ale unei încrederi fragilă.
Pe măsură ce anul 2026 progresează, rămâne esențial ca actorii economici și decidenții politici să implementeze măsuri care să susțină stabilitatea și să stimuleze relansarea unei creșteri solide, în timp ce consumatorii trebuie să își regăsească încrederea în perspectivă, pentru a permite economiei să își revină complet.
Sursa: Economica
