Numărul școlilor din Capitală care au organizat simularea Evaluării Naționale a fost mult mai mic decât cele care ar fi trebuit să participe, fiind un semnal clar al implicațiilor tensiunilor din învățământ. În timp ce Ministerul Educației susține că aproape tuturor elevilor de clasa a VIII-a le-au fost puse la dispoziție condițiile pentru testare, realitatea în școli arată o altă față a lucrurilor. Din totalul de 221 de unități de învățământ gimnazial din Capitală, doar 38 au reușit să organizeze simularea, conform datelor oferite de inspectorul general al Inspectoratului Școlar al Municipiului București, Florian Lixandru.
Această situație vine pe fondul unei campanii de boicotare a simulărilor, inițiată de sindicatele din învățământ, nemulțumite de măsurile de austeritate și de condițiile de lucru impuse de Guvern. Sindicatele au îndemnat profesorii să nu participe la testări, considerând că aceste simulări ar trebui să fie un act de protest împotriva reducerilor bugetare și a modificărilor din sistemul educațional. Cu toate acestea, ministerul a transmis că peste 97% din școli și-au făcut datoria, organizând simulări în peste 4.500 de unități din țară, adică 97,27% din total.
În Capitală, însă, această cifră nu pare să reflecte realitatea. În 127 de școli nu s-a desfășurat nicio simulare, iar elevii acestor unități vor trebui să se bazeze pe alte oportunități pentru a se pregăti pentru probă. Ministrul adjunct al Educației, Sorin Ion, a subliniat faptul că elevii din aceste școli pot susține, ulterior, examenul național chiar la nivel de școală. Pentru elevii din județe în care nu s-au organizat simulări locale, acestea vor putea fi susținute în cadrul instituției de învățământ, ca măsură compensatorie.
„Pentru aproximativ 80.000 de copii deja au avut loc simulări, însă există și județe în care nu s-au organizat deloc, iar acestor elevi li se oferă posibilitatea să participe la teste la nivelul unității,” a spus Sorin Ion. Această măsură vine ca un răspuns la întrebările privind pregătirea adecvată a elevilor pentru examenul național, care va avea loc în zilele următoare. Primele probe ale simulării au avut loc luni, pe 16 martie, la Limba și literatura română, urmate de proba la Matematică pe 17 martie și de limba maternă, pentru elevii aparținând minorităților naționale, pe 18 martie.
Dezbaterea despre participarea la simulări nu a fost doar legată de numărul de școli care le-au organizat, ci și de contextul mai larg al tensiunilor din sistemul de învățământ din România. Sindicatele nu numai că au făcut apel la profesori să refuze participarea, dar au și criticat în mod deschis măsurile economice și organizatorice ale autorităților, considerând că acestea afectează grav calitatea educației și pregătirea elevilor. În aceste condiții, viitorul examenului național rămâne incert, iar părinții și elevii se află în așteptare.
Pe de altă parte, Ministerul Educației anunță că mobilizarea națională continuă, iar pentru acei elevi care nu au putut participa în mod direct la simulare, există încă șanse de a-și testa și evalua nivelul de pregătire pe parcursul săptămânii. Actuala situație a readus în discuție nu doar organizarea, ci și relevanța și modalitatea de adaptare a sistemului de pregătire pentru a face față provocarilor din ce în ce mai complexe și diverse ale învățământului românesc. În timp ce unele școli încă încearcă să organizeze simularea la termen, altele trebuie să se descurce cu resurse limitate, iar elevii care nu participă la simulare vor trebui să se bazeze pe alte oportunități pentru a fi pregătiți pentru examenul național.
Ultimele zile vor arăta dacă măsurile și soluțiile propuse vor putea asigura o pregătire corespunzătoare, sau dacă sistemul educațional va fi nevoit să se adapteze și mai mult pentru a asigura echitatea și calitatea învățământului pentru fiecare elev, indiferent de universul în care se află.
Sursa: Buletin.de
