Academiile Română și a Moldovei vor unire și eliminarea graniței de-a lungul Prutului

Academiile României și Moldovei reafirmă rolul fundamental al cercetării științifice în consolidarea identității naționale și semnalează dispariția de facto a hotarului de pe Prut

Într-un moment de intensificare a discuțiilor despre identitate și cooperare bilaterală, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au semnat marți o declarație comună prin care reafirmă rolul esențial al instituțiilor academice în păstrarea și promovarea valorilor naționale, precum și în consolidarea legăturilor dintre cele două state. Documentul pare să fie un răspuns subtil, dar ferm, la schimbările geopolitice și sociale care au avut loc în ultima perioadă, dar și la fenomenul tot mai vizibil al dispariției de facto a graniței de pe Prut.

„Dispariția de facto a hotarului de-a lungul Prutului” – un semnal clar de alarmă

Un element esențial al declarației semnate de cei doi lideri ai comunităților științifice din România și Moldova este afirmația conform căreia „dispariția de facto a hotarului de-a lungul Prutului” reprezintă un simbol al schimbărilor profunde din zona de influență a celor două state. Declarația sugerează că, în practică, frontieră fizică dintre România și Republica Moldova devine tot mai difuză, iar această tendință reflectă nu doar evoluții politice, ci și un proces istoric de apropiere culturală, socială și academică.

Președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, precizează că această situație trebuie interpretată ca un semnal de alertă pentru identificarea și consolidarea identității naționale: „Este important ca aceste fenomene să fie înțelese ca pe o recuperare a unui trecut comun și nu ca o simplă întâmplare geografică.” În același timp, reprezentanții celor două academii subliniază că diplomația și politicile naționale trebuie să sprijine păstrarea specificului cultural și istoric al fiecărei comunități.

Rolul științei și al cercetării în consolidarea identității

Declarația comună evidențiază totodată importanța acțiunilor de cercetare, educație și promovare culturală ca fiind elemente ce pot contribui la întărirea legăturilor între cele două popoare. Într-un context în care granițele fizice se estompează, cercetarea științifică și studiile istorice devin căi esențiale pentru a înțelege adevărata natură a relațiilor dintre Români și Moldoveni, dar și pentru a promova valori comune și identitate în amongul societăților.

„Academiile trebuie să fie păzitoarele memoriei și identității noastre, pentru ca viitorul să nu fie construit pe temelii străine,” afirmă acad. Pop. Acesta a reamintit că „instituțiile academice au datoria de a susține și de a promova cercetarea în domenii precum istoria, cultura și știința, pentru ca această legătură să rămână puternică și în viitor”.

Actualitate și provocări în relația bilaterală

În timp ce alianțele internaționale și dinamica geopolitică de pe continent accentuează tot mai mult apropierea dintre cele două state, declarația academicienilor surprinde și o retragere intelectuală față de orice tentativă de a considera frontiera ca fiind un zid despicător. În schimb, ea propune o perspectivă construitivă, care privește fraternitatea ca pe o comoară de valoare spirituală și culturală comună.

Deși conflictul din Ucraina a accentuat incertitudinile și a influențat și zona de influență a Republicii Moldova, comunitățile academice ale celor două țări păstrează un dialog deschis, având ca prioritate păstrarea și promovarea unui spirit de unitate. În timpul evenimentului, acad. Ioan-Aurel Pop subliniase deja că „în timp ce frontierele politice pot fi mutate, identitatea națională și legăturile culturale trebuie să rămână neșterse.”

Perspectiva celor două academii rămâne clară: dialogul, cercetarea și cultura sunt instrumente esențiale pentru a menține și a dezvolta această „frontieră invizibilă” care, de fapt, unește oamenii de pe ambele maluri ale Prutului. În contextul din ce în ce mai complex al mediului geopolitic, această declarație reprezintă un apel la responsabilitate pentru păstrarea valorilor comune și a identității naționale, aducând în prim-plan, încă o dată, cordonul invizibil care le leagă pe amândouă, indiferent de granițe fizice.

Andrei Dumitrescu

Autor

Lasa un comentariu