Calitatea aerului din București și Ilfov rămâne grav afectată în 2025, conducând la depășiri frecvente ale limitelor legale pentru particulele extrem de mici PM 2.5 și PM10. Conform datelor recente ale Gărzii Naționale de Mediu, poluarea continuă să pună în pericol sănătatea localnicilor, fiind alimentată de o combinație de factori ce par din ce în ce mai greu de controlat. Traficul intens, activitatea industrială nesupravegheată și șantierele de construcții delimitează un peisaj aerian deosebit de toxic, în special în zonele periferice.
Surse principale de poluare: traficul, construcțiile și industria
Traficul rutier devine răspunzător pentru niveluri extrem de ridicate ale particulelor fine, mai ales în sezonul rece, când condițiile meteorologice împiedică dispersia poluanților. De altfel, praful provenit de pe drumurile neasfaltate, precum și praful de pe șantierele de construcții și din stațiile de betoane, contribuie în mod semnificativ la creșterea alarmantă a nivelurilor de poluare. În multe cazuri, aceste surse nu sunt suficient regulate sau monitorizate, iar autoritățile par să nu reușească să le țină în frâu.
Conținând aceste probleme, zonele periferice ale Ilfovului sunt cele mai afectate, unde concentrațiile de particule depășesc în mod frecvent pragurile de alarmă. Dezvoltarea haotică, lipsa unor reguli stricte pentru gestionarea materialelor de construcții și deficiențele în întreținerea infrastructurii rutiere pot fi considerate factori ce amplifică impactul negativ asupra calității aerului.
Sancțiuni și controale: buget pentru industrie și construcții
În 2025, autoritățile de mediu din zona București-Ilfov au desfășurat peste 230 de controale, vizând operatori economici cu potențial de poluare, între care se numără și instalații industriale și stații de betoane. În urma acestor verificări, au fost aplicate peste 120 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 2,3 milioane de lei, adică aproximativ 500.000 de euro. O sumă considerată insuficientă pentru a descuraja practicile nesustenabile ale industriei locale.
Totuși, aceste sancțiuni nu au fost suficiente pentru a stopa în întregime fenomenul, deoarece practici precum incendierea ilegală a deșeurilor, gestionarea defective a materialelor de construcții sau abandonarea ilegală a deșeurilor în zonele de frontieră continuă să fie un obstacol major în asigurarea unui aer mai curat. În plus, problematica transportului deșeurilor și lipsa unui control strict în zonele de tranzit agravează situația, contribuind la creșterea concentrațiilor de poluanți în aerul respirat de bucureșteni.
Un fenomen alarmant: arderea ilegală de deșeuri în Ilfov și Giurgiu
Un aspect recent și foarte preocupant îl reprezintă arderea ilegală a deșeurilor, practică tot mai răspândită în județele limitrofe, precum Ilfov și Giurgiu. Împotriva acestei probleme, Garda de Mediu a utilizat tehnologie de ultimă oră, precum drone și camere video portabile, pentru monitorizarea din aer a zonele suspecte. Operațiuni masive realizate în octombrie în localitățile Sintești și Bolintin au dus la confiscarea a peste 200 de tone de materiale și la aplicarea unor amenzi de peste 700.000 de lei.
Rezultatele sunt însă, cel puțin aparent, doar oprite temporar, întrucât aceste acțiuni nu pot elimina complet fenomenul, care se ascunde în păduri, pe câmpuri critice sau pe malurile deșeurilor clandestine. Industria ilegală a procesării deșeurilor, în special deșeuri auto și cabluri, continuă să otrăvească aerul și să pericliteze sănătatea populației, polarizând eforturile autorităților mai mult pe combatere decât pe prevenție.
Lipsa de transparență în gestionarea deversărilor de ape uzate
Deși raportul pe 2025 detaliază intensitatea controalelor și sumele aplicate ca sancțiuni, există îngrijorări legate de lipsa unei transparențe critice în cazul unor incidente majore de poluare a apelor. Cea mai gravă situație vizează deversarea continuă de ape uzate netratate în zona Otopeni, unde primarul a fost trimis în judecată pentru deturnarea fondurilor pentru canalizare și stație de epurare. Autoritățile locale sunt acuzate de implicare în gestionarea defectuoasă a resurselor, agravând poluarea regională.
Păstrarea secretului în privința impactului pe termen lung al acestor practici, precum și concentrarea doar pe operatorii autorizați, nu fac decât să lase ușa deschisă pentru continuarea acestor practici nocive, ce pot avea efecte devastatoare nu doar pentru ecosistem, ci și pentru viitorul sănătății publice.
Pe fondul acestor probleme, perspectiva pentru următorii ani rămâne complicată. În timp ce tehnologia și controalele sunt din ce în ce mai sofisticate, lupta pentru aer mai curat și apă mai sigură în regiune trebuie să devină o prioritate națională, cu acțiuni coordonate și o transparență sporită în gestionarea situației. Până când va fi implementat un plan viabil și riguros pentru reducerea poluării, bucureștenii vor trebui să se adapteze la un aer departe de nivelurile recomandate, în timp ce controlul și responsabilitatea rămân, deocamdată, pe hârtie.
Sursa: Buletin.de
