Conform Techzoom.ro: Uniunea Europeană impune de la 2 august 2026 marcarea obligatorie a conținutului generat sau modificat de inteligența artificială. Noile reguli, parte din Regulamentul privind inteligența artificială (AI Act), vizează în special deepfake-urile, imaginile, videoclipurile, înregistrările audio și textele create artificial, indiferent de scopul utilizării lor. Măsurile își propun creșterea transparenței și combaterea dezinformării, fraudei și manipulării opiniei publice.
Obligații de transparență pentru conținutul AI
Începând cu data de 2 august 2026, utilizatorii vor fi informați explicit atunci când interacționează cu un sistem de inteligență artificială. Conținutul generat sau modificat cu ajutorul AI, fie că este vorba de audio, imagine, video sau text, inclusiv cele de tip deepfake, va trebui identificat clar ca atare. Deepfake-urile, care imită conținutul real și prezintă persoane în situații fictive, intră în mod explicit sub incidența acestor noi reglementări.
Responsabilitatea, împărțită între dezvoltatori și utilizatori
AI Act distribuie responsabilitatea între furnizorii de sisteme AI și implementatorii acestora. Companii precum OpenAI, Google sau Anthropic vor trebui să integreze marcaje digitale, inclusiv watermark-uri invizibile și metadate, care să permită detectarea automată a conținutului creat cu AI. Pe de altă parte, organizațiile care folosesc aceste sisteme în activitatea lor profesională vor trebui să informeze publicul atunci când distribuie deepfake-uri sau texte generate de AI pe subiecte de interes public, în special dacă acestea nu au beneficiat de verificare umană.
Platforme populare precum TikTok, Facebook și Instagram folosesc deja diverse mecanisme de etichetare a conținutului generat de AI. Totuși, AI Act extinde aceste obligații pentru toate organizațiile care utilizează inteligența artificială în scop profesional, incluzând și campaniile publicitare. UE recomandă utilizarea simultană a etichetelor vizibile și a marcajelor digitale invizibile pentru a asigura o detectare eficientă a originii artificiale a conținutului, atât de către utilizatori, cât și de către instrumentele specializate.
Motivația din spatele noilor reguli europene
Executivul european susține că aceste măsuri sunt menite să reducă riscurile asociate cu dezinformarea, manipularea și frauda, într-un context în care instrumentele AI devin din ce în ce mai capabile să genereze materiale greu de distins de cele reale. Progresele accelerate ale inteligenței artificiale generative au facilitat crearea de imagini, videoclipuri și înregistrări audio extrem de realiste, complicând astfel verificarea autenticității informațiilor. Prin stabilirea unor obligații uniforme de transparență, UE urmărește creșterea încrederii utilizatorilor și limitarea impactului conținutului falsificat asupra spațiului public și a proceselor democratice.
Provocarea implementării acestor noi reguli este semnificativă, specialiștii semnalând lipsa unui standard unic de identificare a conținutului generat de AI și diversitatea metodelor utilizate de companii. De asemenea, marcajele digitale pot fi ușor deteriorate sau eliminate în procesul de editare, comprimare sau redistribuire a fișierelor pe internet. Cu toate acestea, marile companii tehnologice au început deja să implementeze sisteme de etichetare, iar multe dintre ele au aderat la Codul voluntar de bune practici al Uniunii Europene privind inteligența artificială.
Regulamentul prevede și excepții, astfel încât materialele realizate în scop artistic, creativ, satiric sau ficțional nu vor necesita etichetarea ca deepfake, atâta timp cât este evident pentru public că nu reprezintă realitatea. De asemenea, sistemele AI introduse pe piață înainte de 2 august 2026 beneficiază de o perioadă de tranziție, obligația de marcare a conținutului generat intrând în vigoare pentru acestea începând cu 2 decembrie 2026. Nerespectarea acestor prevederi poate atrage sancțiuni financiare substanțiale.
În România, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a publicat un ghid detaliat privind aplicarea obligațiilor care intră în vigoare de la 2 august 2026. Potrivit ANCOM, prevederile articolului 50 din AI Act se aplică furnizorilor și implementatorilor de sisteme AI care interacționează direct cu persoane fizice, generează conținut sintetic în diverse formate, creează deepfake-uri sau texte publicate pentru informarea publicului pe subiecte de interes public. Furnizorii sunt entitățile care dezvoltă sau comandă dezvoltarea unui sistem AI și îl introduc pe piață, în timp ce implementatorii sunt cei care utilizează un astfel de sistem în cadrul unei activități profesionale.
Sursa: Techzoom.ro
