Conform Descopera: Alergarea atrage din ce în ce mai mulți pasionați, fenomenul „runner’s high” devenind tot mai răspândit. Aplicația de monitorizare a activității Strava a înregistrat în 2024 o creștere spectaculoasă de 59% a numărului de utilizatori care au participat la evenimente de alergare și cluburi sportive. În paralel, înscrierile la maratonul de la Londra au crescut cu 40% comparativ cu anul precedent.
Impactul real asupra articulațiilor
Deși alergarea este adesea asociată cu riscuri pentru articulații, cercetări recente vin cu vești optimiste. Un studiu din 2023 a relevat o legătură diminuată între alergare și apariția artrozei la șold sau genunchi. Mai mult, alte studii sugerează că impactul repetitiv poate stimula cartilajul să se adapteze, să devină mai puternic și să se îngroașe.
Totuși, pentru persoanele care se confruntă deja cu probleme articulare, se recomandă alternative de cardio cu un impact mai redus. Specialistul în medicină sportivă Lauren Borowski, de la NYU Langone, atrage atenția că majoritatea pacienților se prezintă cu probleme la genunchi, însă durerile pot apărea și la nivelul șoldurilor, gleznelor, picioarelor sau zonei lombare.
La fiecare pas, alergătorul imprimă articulațiilor o presiune echivalentă cu de trei până la patru ori greutatea corporală, echivalentul unei semi-genuflexiuni pe un singur picior. Dacă musculatura nu este suficient antrenată, o proporție mai mare din acest impact ajunge direct la oase și cartilaje. Printre afecțiunile care pot face alergarea dureroasă se numără leziunile de menisc, entorsele, tendinita lui Ahile, fasciita plantară, fracturile de stres, osteoporoza și osteoartrita. Umflarea genunchiului, o durere persistentă mai mult de una-două zile sau necesitatea frecventă de a recurge la analgezice sunt semne care impun un consult medical, conform publicației The Guardian.
Alternative de exerciții cu impact redus
Pentru cei care doresc să își protejeze articulațiile, există numeroase opțiuni. Ciclismul menține mobilitatea articulară și permite ajustarea rezistenței și intensității, evitând șocurile specifice alergării. Canotajul oferă o mișcare amplă, implicând musculatura trunchiului și a părții superioare a corpului, fără a suprasolicita articulațiile membrelor inferioare.
Înotul este o recomandare de bază pentru persoanele cu afecțiuni ale oaselor sau cartilajelor, precum și pentru cele cu articulații inflamate. Presiunea apei poate contribui la reducerea inflamației, iar efortul depus solicită sistemul cardiovascular fără a pune o presiune excesivă pe articulații.
Mersul în pantă reprezintă o altă variantă eficientă pentru creșterea pulsului, fără impactul alergării. Fiind un exercițiu cu încărcare, contribuie, de asemenea, la menținerea densității osoase. Patinajul, rolele și schiul fond pot fi opțiuni viabile pentru persoanele cu glezne fragile. Dansul sau Zumba pot completa antrenamentul cardio. Specialiștii subliniază importanța diversificării mișcării, recomandând combinarea exercițiilor de forță, cardio, echilibru și mobilitate.
Sursa: Descopera
