Risc major pentru transparența fiscală: Contractul pentru platforma Big Data, atribuit direct SRI, cu fonduri europene de peste 60 de milioane de euro
Unul dintre cele mai discutate proiecte de digitalizare a ANAF, conceptul APIC (Platforma pentru Volume Mari de Date și Registrul Electronic al Riscurilor Fiscale), a fost recent transferat, printr-o decizie controversată, către controlul direct al Serviciului Român de Informații (SRI). În timp ce banii pentru acest proiect, de peste 60 de milioane de euro, provin din fondurile europene ale PNRR, transparența în privința modului în care sunt cheltuiți acești bani devine tot mai discutabilă.
Decizia Guvernului de a atribui contractul către Rasirom, regia controlată de SRI, a fost adoptată cu ajutorul ordonanței de urgență din noiembrie 2023, după două runde de consultare a pieței și critici din partea societății civile și a parlamentului. Inițial, autoritățile intenționau să organizeze o licitație clasică, dar ulterior au decis ca firma Rasirom, specializată în elemente de securitate națională, să implementeze sistemul.
Reacția autorităților: un proiect de interes strategic și de securitate națională
Ministerul Finanțelor și ANAF susțin că această decizie a fost fundamentată de necesitatea asigurării securității naționale și a protecției datelor fiscale, motivând că hub-ul financiar național va fi un centru de date esențial pentru prevenirea fraudei fiscale și combaterea evaziunii. Oficialii explică că atribuirea către Rasirom, companie aflată sub controlul SRI, este justificată de natura sistemului, având în vedere componentele de securitate cuprinse în proiect, inclusiv protecția datelor și infrastructura critică.
În același timp, însă, această alegere a ridicat semne de întrebare și critici din partea reprezentanților societății civile și a unor parlamentari. Aceștia argumentează că atribuirea directă și lipsa transparenței pot amenința drepturile fundamentale ale cetățenilor, precum și buna administrare a fondurilor europene.
Ce spun specialiștii și opoziția
Andrei Miftode, expert în drepturile digitale și reprezentant al USR, a atras atenția asupra riscurilor. „Modul în care este reglementat accesul la datele financiare rămâne neclar. Fără norme precise, există un pericol real de utilizare abuzivă a informațiilor sensibile,” a spus acesta pentru Context.ro. El avertizează că lipsa unor reguli clare poate duce la supraveghere excesivă, afectând drepturile fundamentale ale cetățenilor.
De asemenea, opinia critică a fost susținută și de către instituții precum Consiliul Legislativ, care au semnalat neclarități și lipsă de coerență în textul ordonanței. În plus, există temeri că integrarea elementelor de securitate națională, detaliate în ordonanță, depășesc” limitele constituției, având în vedere că accesul la datele financiare va fi gestionat — potrivit unora — de către serviciile secrete, fără suficiente garanții legale.
Transparență redusă și întrebări fără răspuns
Un aspect alarmant îl reprezintă lipsa de transparență privind modul în care s-au cheltuit fondurile europene chiar din momentul atribuirii proiectului. Rasirom și Ministerul Finanțelor au refuzat să furnizeze informații despre sumă exactă plătită până în prezent, motivând că datele sunt „clasificate”. Potrivit documentelor transmise către Curtea de Conturi și publicate de platforma Ministerului Fondurilor Europene, compania a încasat peste 60 de milioane de euro, fără a fi detaliat modul în care aceste fonduri au fost administrate.
În plus, implementarea proiectului pare departe de finalizare: documentele oficiale indică faptul că sistemul se află în faza analizei cerințelor funcționale, iar activitatea de migrare a aplicațiilor vechi și consolidarea infrastructurii sunt complicate și întârziate. Specialiștii atrag atenția că această întârziere poate duce la depășirea termenului-limită impus de PNRR, 31 decembrie 2025.
Securitatea națională sau controlul total?
Cea mai controversată componentă o reprezintă implicarea directă a SRI, prin compania Rasirom, în implementarea elementelor de securitate ale hub-ului de date financiare. Rasirom, care a primit atribuirea directă, a refuzat să răspundă la solicitările de clarificare, invocând secretul de stat.
Analizele parlamentare și ale societății civile au semnalat faptul că decizia de a delega infrastructura critică unui serviciu secret poate fi o breșă în controlul democratic și în respectarea drepturilor cetățenești, mai ales că aceste componente implică acces la date sensibile și prelucrare de amploare a informațiilor personale.
Expertul Andrei Nicoară subliniază că, deși accesul SRI la anumite baze de date nu mai este o noutate, consolidarea și extinderea controlului asupra acestor informații trebuie făcută transparent și în concordanță cu legislația europeană și internațională. Din păcate, în prezent, lipsa de claritate și nevoia de secret obținute prin ordonanță de urgență ridică semne de întrebare asupra procentului de control și supraveghere pe care îl poate avea această entitate asupra datelor financiare ale cetățenilor și companiilor.
Păstrarea transparenței și respectarea drepturilor fundamentale în gestionarea acestor proiecte devin tot mai vulnerabile, iar întrebările legate de modul în care se folosesc fondurile europene și cine gestionează cu adevărat aceste sisteme rămân fără răspunsuri clare. În timp ce statul investește milioane de euro în digitalizare, riscul unei concentrații excesive a puterii și lipsei de control democratizat este tot mai vizibil.
Sursa: Context.ro
