Politică

Analistul Mihai Isac: Prelungirea războiului din Iran ar putea face Kogălniceanu punct de tranzit pentru militarii americani

Analistul Mihai Isac: Prelungirea războiului din Iran ar putea face Kogălniceanu punct de tranzit pentru militarii americani

Conflictul din Orientul Mijlociu escaladează: tensiunile devin tot mai regionale, în timp ce Iranul ripostează cu lovituri împotriva țintelor din mai multe state din zonă. La începutul săptămânii, analistul de politică externă Mihai Isac avertizează că situația s-ar putea transforma într-un conflict de amploare, dacă tensiunile actuale vor continua să se intensifice.

Extinderea conflictului și implicarea Iranului

După atacurile inițiate de Statele Unite și Israel asupra Iranului și poziția dură a regimului de la Teheran, conflictul aproape că și-a pierdut caracterul inițial, devenind un război regional. Iranul, care are o prezență activă în Liban prin gruparea teroristă Hezbollah, a răspuns cu atacuri asupra unor ținte din alte țări, inclusiv în zona Mediteranei. Mihai Isac subliniază această dinamică: „Vedem o extindere a conflictului. Vedem lovituri inclusiv în zona Mediteranei. Trebuie să înțelegem că Iranul are o prezență directă în regiunea Mării Mediterane, în Liban, prin mișcarea teroristă Hezbollah.”

Forțele terestre israeliene au anunțat recent operațiuni pentru eliminarea infrastructurii teroriste din sudul Libanului, în timp ce aviația israeliană a desfășurat bombăl кня`

Implicațiile pasivului militar al SUA și posibilitatea intervenției terestre

Întrebat despre capacitatea Statelor Unite de a interveni direct în Iran, analistul explică că o astfel de acțiune ar fi dificil de realizat fără sprijinul înalților aliați regionali și NATO. „Fără sprijinul direct al statelor arabe din regiune, fără sprijinul statelor membre NATO, și fără o alianță similară celei din Irak sau Afganistan, SUA nu pot face față acestui efort,” afirmă Isac. El adaugă că Iranul, având peste 90 de milioane de locuitori și teren muntos, este capabil să reziste chiar și în fața unei invazii militare directe.

El precizează totodată că decizia americană de a lua măsuri militare împotriva Iranului rămâne incertă, întrucât situația este complicată de diversi factori, precum rănirea capacităților nucleare și programul de producție de arme cu rază lungă, despre care se credea că fusese slăbit după războiul din 2022. „Iranul a reușit să depășească obstacolele, cu sprijinul tehnologic al Federației Ruse,” explică el, menționând și legăturile strânse între Teheran și Coreea de Nord în domeniul tehnologiei militare. Mai mult, atacurile recente asupra portavionului american au, în opinia lui Isac, o semnătură chineză, China fiind un partener strategic și un susținător al Iranului, în contextul unui acord de 25 de ani.

Cât durează războiul și scenariile posibile

Analistul consideră că Iranul urmărește, în această etapă, să își atingă propriile obiective strategice, precum producerea de pierderi economice în rândul Occidentului. „Statul iranian dorește să producă pierderi economice care să forțeze Occidentul să se așeze la masa negocierilor,” explică Isac. El adaugă că, deși dronele și rachetele folosite pot costa câteva mii, respectiv sute de mii de euro, costurile operaționale sunt mult mai mari și pot depăși cu mult resursele antagoniste.

În ceea ce privește durata conflictului, expertul avertizează că răbdarea și resursele Iranului sunt considerabile, iar acțiunile acestuia vor fi motivate de dorința de a zdruncina echilibrul regional și de a produce presiuni economice asupra adversarilor. „Iranul vrea să forțeze Occidentul să se întoarcă la negocieri, chiar dacă războiul se poate prelungi,” concluzionează Mihai Isac.

Prezența militară în România și evoluțiile ulterioare

În contextul tensiunilor accentuate, surse neoficiale anunță că au fost luate măsuri sporite de securitate la bazele militare americane din România, în special la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu. Potrivit lui Isac, nu se preconizează un număr suplimentar de soldați americani pe teritoriul țării noastre, însă gradul de securitate urmează să fie menținut la cote înalte. „De asemenea, această situație poate face ca în viitor, bazele din România să devină puncte-cheie pentru tranziția forțelor aliate în cazul în care conflictul se extinde,” conchide analistul.

Deși perspectiva unui război prelungit rămâne, ultimele evoluții indică o zonă de conflict care continuă să se extindă, cu riscul de a deveni o criză regională cu ramificații globale. În timp ce Statele Unite par să se pregătească pentru orice scenariu, situația din Orientul Mijlociu rămâne vulnerabilă, iar implicațiile pentru pacea mondială sunt în continuare incerte.

Sursa: Europafm.ro