România are nevoie urgentă de mecanisme clare și sigure pentru protejarea cetățenilor în situații de criză în străinătate, arată ultimele evenimente din Orientul Mijlociu, unde circa 3.000 de români au rămas blocați din cauza conflictului din Iran și a închiderii spațiului aerian. Incidentele recente au evidențiat vulnerabilitatea sistemului actual de protecție pentru turiști, fiind nevoie de măsuri concrete pentru a preveni situații similare în viitor.
ANAT propune crearea unui sistem de garantare și fonduri speciale pentru crize
Reprezentanții Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) au făcut un pas clar spre reformarea cadrului legislativ, subliniind necesitatea unui mecanism funcțional și independent pentru repatriere. În comunicatul lor, aceștia insistă asupra creării unui fond de garantare pentru agențiile de turism, inspirat din modelele europene, dar și a unui fond dedicat pentru biletele de avion și pentru intervenții rapide în situații de urgență. “În ultimii ani, această inițiativă nu a fost tratată cu prioritatea necesară de către foști miniștri ai Economiei și Turismului și nici de către parlamentari, deși conceptul de lege a fost prezentat în repetate rânduri”, spun oficialii.
În prezent, legea prevede doar repatrierea turiștilor odată ce transportul comercial devine disponibil, dar nu reglementează clar situațiile în care spațiul aerian este blocat pentru perioade lungi. Astfel, intervențiile speciale, precum curse charter organizate pentru readucerea cetățenilor în siguranță, nu sunt automat o obligație legală pentru industria turistică, ci depind adesea de decizii politice și de fonduri de urgență alocate din bugetul de rezervă al Guvernului. “Situația actuală arată încă o dată că România nu dispune de mecanisme funcționale de protecție pentru turiști în situații de criză majoră”, avertizează ANAT.
Legislație în întârziere și riscuri pentru pasageri
Inițiativa de a introduce un Fond de Garantare pentru agențiile de turism a fost lansată încă de acum câțiva ani, dar nu a fost tratată cu prioritatea cuvenită din partea autorităților. În opinia reprezentanților asociației, această întârziere a permis situațiilor de urgență să fie gestionate mai mult prin inițiative sporadice, și nu printr-un sistem dedicat și permanent. În același timp, un proiect similar pentru biletele de avion, inspirat din modelul danez, a fost propus pentru a acoperi pierderile pasagerilor în caz de faliment, un exemplu concret fiind colapsul companiei Blue Air, care a lăsat peste 280.000 de oameni fără aproape 100 de milioane de euro.
Recent, această situație a demonstrat vulnerabilitatea sistemului, iar ANAT avertizează că un mecanism de intervenție rapidă pentru repatriere în situații de criză trebuie rapid pus în funcțiune. Nu doar pentru a evita pierderi financiare, ci, mai ales, pentru a asigura siguranța și protecția cetățenilor români aflați în risc.
Noi soluții pentru un sistem robust de intervenție
Reprezentanții organizației susțin că, pentru a răspunde acestor nevoi, România trebuie să implementeze un mecanism permanent, care să poată fi activat rapid, fără a depinde de decizii politice de moment sau de lipsa fondurilor. În acest context, ANAT propune crearea unui fond de repatriere de urgență, alimentat cu contribuții minime de la turiști, precum 0,5 euro pentru fiecare segment de zbor sau transport cu autocarul care pleacă sau sosește pe teritoriul României. Sumele, deși mici, ar putea fi suficiente pentru a construi o rezervă financiară ce permite intervenții rapide și eficiente în crize.
„Întrebarea este una simplă: ați plăti câțiva lei în plus pentru a avea certitudinea că, în caz de nevoie, se va organiza o operațiune de repatriere sigură? Probabil că majoritatea românilor ar răspunde afirmativ”, afirmă ANAT, adresându-se și autorităților cu un apel de a sprijini implementarea acestor măsuri.
Pentru moment, în ciuda dificultăților, reprezentanții industriei turismului speră că dialogul cu Ministerul Afacerilor Externe va duce în cele din urmă la adoptarea unor mecanisme solide, capabile să protejeze cetățenii români aflați în pericol. În așteptarea acestor schimbări, schimbările legislative și înființarea fondurilor dedicate reprezintă o prioritate pentru a evita ca orice situație de criză majoră să lase românii fără sprijinul de care au nevoie.
Sursa: Economica
