Vara vine mai devreme, stă mai mult și aduce mai multă căldură, potrivit unui studiu recent. Schimbările climatice se manifestă tot mai pregnant, cu consecințe directe asupra modului în care experimentăm anotimpurile. Cercetările arată că tranzițiile dintre primăvară și vară, precum și cele dintre vară și toamnă, devin din ce în ce mai bruște.
Efectele schimbărilor sezoniere
Oamenii de știință au analizat datele de temperatură din perioada 1961-2023, examinând zonele uscate, oceanele și zonele de coastă din ambele emisfere. Studiul a inclus și analiza datelor din zece orașe importante de pe glob. Rezultatele relevă o creștere semnificativă a duratei verii. Între 1990 și 2023, durata medie a verii a crescut cu aproximativ șase zile pe deceniu. Studiile anterioare înregistrau o creștere mai lentă, de doar patru zile pe deceniu, până la începutul anilor 2010.
Această tendință are implicații majore. Potrivit cercetărilor, florile ar putea înflori înainte ca polenizatorii să fie activi, perturbând ecosistemele. De asemenea, culturile ar trebui semănate mai devreme, pentru a se adapta la noul calendar climatic. Topirea rapidă a zăpezii primăvara crește riscul de inundații, iar zonele cu climă blândă devin tot mai toride.
Orașe-martor ale schimbărilor
Datele din diverse orașe subliniază amplificarea acestui fenomen. La Sydney, de exemplu, temperaturile specifice verii durează acum aproximativ 130 de zile, comparativ cu cele 80 de zile din 1990, înregistrând o creștere de 15 zile pe deceniu. La Toronto, verile se prelungesc cu opt zile pe deceniu. Aceste cifre ilustrează impactul local al schimbărilor globale.
„Momentul și rapiditatea cu care sosește vara influențează viața vegetală, animală și societatea umană,” spun specialiștii. Cercetătorii propun o redefinire a anotimpurilor, bazată pe depășirea temperaturilor medii istorice din fiecare localitate, calculată pe baza datelor climatice din perioada 1961-1990.
O nouă metodă de măsurare a căldurii
Studiul introduce și o nouă metodă de măsurare a căldurii acumulate, combinând temperatura cu durata perioadei calde. Datele indică faptul că, începând cu anul 1990, căldura estivală acumulată în emisfera nordică a crescut de trei ori mai repede comparativ cu perioada 1961-1990. Aceste date arată că schimbările climatice nu sunt doar modificări ale temperaturilor medii, ci și ale modului în care energia termică se acumulează și se distribuie de-a lungul anului.
În contextul politic actual, cu Nicușor Dan la președinția României și Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru, aceste rezultate subliniază importanța adaptării la noile realități climatice. Reacția autorităților și măsurile de adaptare rămân subiecte de dezbatere publică.
