România se pregătește pentru o reformă semnificativă în domeniul racordărilor la rețea energetică, cu încercarea de a corecta anumite dezechilibre care au afectat funcționarea sistemului. Anunțul a fost făcut de președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), George Niculescu, în cadrul unei conferințe dedicate sectorului energetic. Obiectivul principal al noii măsuri este creșterea garanțiilor financiare pentru investitori și introducerea unor condiții stricte pentru prelungirea autorizațiilor de racordare (ATR), cu scopul de a asigura o utilizare mai eficientă a capacității rețelei.
Revizuirea Regulamentului de racordare pentru potențiali investitori
Niculescu a anunțat că, în 2026, intenționează o revizuire profundă a Regulamentului de racordare, un instrument corectiv pentru a limita abuzurile și pentru a evita aglomerarea rețelei în zonele onde investitorii pot introduce proiecte fără a avea garanții ferme de finanțare. El a precizat că, în prezent, garanția solicitată pentru obținerea ATR-ului este de 5% din valoarea tarifului de racordare, însă nu a indicat dacă această proporție va fi majorată. În același timp, oficialul a explicat că prelungirea ATR-urilor va depinde de acordurile de finanțare din partea băncilor, pentru a evita situații în care proiectele rămân blocate doar pe hârtie.
„Vrem să creștem garanțiile pe care investitorii trebuie să le plătească pentru a racorda un proiect față de nivelul la care ele au fost setate în 2024”, a subliniat Niculescu, menționând că această măsură reprezintă o prioritate pentru anul viitor. În viziunea sa, astfel se va asigura utilizarea mai eficientă a capacității rețelei, evitând aglomerările și reducând riscul de blocaje în accesarea noilor investiții în domeniul energetic.
Blocajele din sistem și perspectivele pentru licitații
Rezervările din rețea, în special cele obținute fără condiții stricte în trecut, reprezintă un obstacle major pentru noi investiții, conform opiniei exprimate de premierul Ilie Bolojan, fost ministru al Transporturilor și Energiei. Acesta a explicat că, în ultimii ani, sistemul energetic a fost ocupat excesiv de ATR-uri eliberate pentru o capacitate de peste 77.000 de MW, deși energia instalată totală nu depășește 9.000 MW.
„Cam asta este formula de echilibru dintre producția de energie și consum, dar în acești ani, ca să poți să te conectezi în sistem, au fost eliberate documentații și ATR-uri pentru o capacitate mult mai mare, ceea ce blochează acum orice posibilitate de extindere sau de noi investiții”, a declarat Bolojan. El a criticat dur modul în care, în trecut, aceste ATR-uri au fost acordate fără condiții concrete de garanție sau de realizare a investiției, ceea ce a dus la blocaje aproape totale în accesul la rețea pentru noi proiecte.
George Niculescu a răspuns acestor critici, afirmând că în mandatul său ANRE a adoptat o politică de toleranță zero față de megawații „pe hârtie”. „Vorbesc despre nevoia de megawați racordați, nu pe hârtie, și despre ATR-uri fantomă de doi ani de zile”, a spus el, amintind că, în vara anului 2024, a avut loc o modificare fundamentală a Regulamentului de racordare pentru a limita aceste abuzuri. Rezultatele au fost deja vizibile în 2025, când ATR-uri pentru aproape 9.250 MW au expirat, fiind nevoie de reevaluarea și actualizarea procedurilor.
Licitațiile, o soluție pentru eficiență în racordări
O altă noutate esențială anunțată de Niculescu este trecerea la un sistem de atribuire a capacităților de racordare în urma unor licitații publice. Prin această măsură, autoritatea urmărește să elimine aglomerările în anumite zone și să asigure o alocare mai transparentă și eficientă a resurselor de rețea.
„Am făcut o modificare fundamentală la Regulamentul de racordare. ATR-urile și racordarea la rețea se vor face prin competiție,” a precizat șeful ANRE. El a explicat că licitațiile vor fi inițiate doar dacă operatorii de distribuție sau de transport dispun de capacitate disponibilă pe rețea și doresc să racordeze proiecte noi, eliminând astfel posibilitatea ca investițiile eventual de natură speculativă să blocheze rețeaua și să îngreuneze dezvoltarea industriei energetice.
În condițiile în care România încearcă să-și echilibreze mai bine piața energetică și să stimuleze investițiile în surse regenerabile și tehnologii inovatoare, aceste măsuri reprezintă un pas important pentru crearea unui cadru mai predictibil și mai competitiv. Rămâne de văzut cum vor fi implementate efectiv aceste schimbări și dacă vor reuși să deblocheze blocajele din sistem, facilitând accesul noilor investitori și contribuind la atingerea obiectivelor de energie verde. Însă, semnele de până acum indică faptul că autoritățile sunt hotărâte să reglementeze și să încurajeze o piață mai transparentă, mai eficientă și mai echitabilă.
Sursa: Economica
