Calitatea apei potabile din București se află într-o situație alarmantă, iar ultimele verificări relevă că apa care ajunge în Capitală provine în mare parte din râul Argeș, fiind extrem de poluată și insuficient tratată. Problema devine cu atât mai gravă în contextul în care stațiile de filtrare și rețelele de distribuție din zona Curtea de Argeș sunt extrem de vechi și au nevoie de investiții urgente pentru a asigura standarde minimale de siguranță.
Corupția infrastructurii și impactul asupra sănătății publice
Din barajul Vidraru, apa urcă în sistemul de tratare, dar primele semne ale contaminării masive apar încă din faza de prelucrare. Stația de la Cerbureni, încă funcțională de peste jumătate de secol, nu a mai beneficiat de investiții concrete de mai bine de 50 de ani. Zonele de decantare și tratare din această regiune sunt suprasaturate de nesănătoase, în condițiile în care bazinele exterioare încă mai folosesc echipamente vechi, cu jgheaburi ruginite și infrastructură deficitara, semn clar al nepăsării autorităților locale și centrale.
Silvia Ionescu, medic epidemilog în cadrul DSP Argeș, explică: „Timp de mai multe săptămâni, apa din Argeș a avut turbiditate mare, adică nămol, motiv pentru care nu poate fi consumată, din moment ce poate conține bacterii.” Chiar dacă primarul din Curtea de Argeș susține că nu există probleme grave, realitatea arată altceva: apa care ajunge în principalele zone ale Capitalei și în localitățile din zonă este încărcată de impurități nocive, iar tratamentul curent, făcut cu sisteme învechite, nu mai face față.
Infrastructura în degringoladă și lipsa de transparență
După cum se remarcă în anchetele realizate, instalațiile de epurare din zona Curtea de Argeș sunt aproape de colaps. Autoritățile locale anunțaseră în urmă cu peste un an că se vor investi fonduri europene pentru modernizarea acestei infrastructuri, însă proiectul a fost tergiversat ani de zile, iar lucrările abia au început. În prezent, vechea stație de epurare continuă să deverseze dejecțiile în râul Argeș, într-o baltă plină de gunoaie, devenind un adevărat focar de poluare.
Ce este și mai grav, inspectoarele nu reușesc nici măcar să identifice locația precisă a guri de deversare, semn clar al lipsei de transparență și control real asupra situației. Ultimul control oficial a avut loc la sfârșitul anului 2024, iar până în acest moment nu au fost efectuate verificări, deși riscul pentru sănătatea publică este acut.
Județul Giurgiu, o altă zonă afectată de lipsa infrastructurii
Situația nu se limitează doar la Argeș. În județul Giurgiu, mai multe localități, precum Adunații-Copăceni, se confruntă cu aceleași probleme. Deși au fost realizate puțuri și s-au tras țevi în 2010, aceste zone nu au rețea de canalizare modernizată, iar apa de aici nu este potabilă. Noile investiții par să fi fost doar pe hârtie, iar situația rămâne critică.
Perspective și măsuri necesare
Situația actuală evidențiază nevoia acută de a reabilita infrastructura de apă și canalizare, dar și de a implementa măsuri de control mai stricte și de transparență în gestionarea acestor resurse vitale. Autoritățile trebuie să grăbească procesul de modernizare a stațiilor de tratare și să asigure monitorizarea constantă a calității apei, astfel încât să protejeze sănătatea cetățenilor.
Până la o intervenție de amploare, riscul pentru populație rămâne crescut, iar orice neglijență poate avea consecințe grave pe termen lung. Investițiile, dacă vor fi asumate cu responsabilitate, pot transforma în ani buni această criză ecologică și sanitară într-un proces de redresare reală, pentru un acces sigur și sănătos la apă potabilă.
Sursa: Buletin.de
