Descoperirea unui oraș uitat: Alexandria de pe Tigru
Arheologii care lucrează în sudul Irakului au identificat recent situl orașului Alexandria, fondat în secolul IV î.Hr. în timpul campaniilor lui Alexandru Macedon. Ruinele au fost descoperite la Jebel Khayyaber, în apropierea graniței moderne cu Iranul. Acesta era un important centru portuar care conecta rutele comerciale fluviale din Mesopotamia cu cele maritime prin Golful Persic, facilitând comerțul cu India și Asia Centrală.
Dincolo de mituri și presupuneri, cercetările din zonă au demonstrat că orașul a fost un centru urban planificat, cu străzi largi și clădiri care indică o organizare complexă. “Este o descoperire impresionantă care ne oferă o perspectivă unică asupra civilizației antice”, a declarat proiectul de cercetare Charax Spasinou, condus de arheologul Stuart Campbell.
Oltul istoric și provocările moderne
În decursul anilor, specialiștii au avut dificultăți în identificarea exactă a acestui sit, în special din cauza conflictelor din regiune. În anii ’60, cercetătorul britanic John Hansman a observat, pe baza fotografiilor aeriene, o mare enclavă în această zonă, dar studiile au fost sistate de războiul din Iran. Odată cu retragerea din conflict, în 2014, echipele de cercetare au revenit la fața locului, unde au găsit un zid de apărare lung de peste un kilometru, cu înălțimi de până la opt metri.
Localnicii au jucat un rol crucial în sprijinirea cercetărilor, ghidând arheologii spre ceea ce părea a fi o simplă ridicătură de teren. “Am fost surprinși să descoperim o astfel de amploare”, a spus Campbell. Aceasta dovedește că acest oraș a fost, cu adevărat, un centru vibrant.
Cadența vieții urbane
Analizele recente ale aliniamentului stradal sugerează patru orientări principale, reflectând etapele diferite ale dezvoltării și zonele de utilizare a terenului. Zonele rezidențiale erau situate aproape de temple, iar sectorul industrial era concentrat în apropierea vechilor cursuri de apă. O zonă închisă fără o rețea de străzi se evidențiază ca un posibil complex palatin sau un district de grădini. Imaginile satelitare au relevat și canale care leagă orașul de vaste câmpii agricole, indicative pentru o populație considerabilă.
“Acest oraș a fost un nod comercial major între 300 î.Hr. și 300 d.Hr., facilitând comerțul între Mesopotamia și mai departe”, a explicat un alt membru al echipei de cercetare. Comparându-l cu alte orașe antice, dimensiunea și organizarea sa sugerează o importanță economică semnificativă.
Impactul mediului asupra declinului
Cu toate acestea, ruinele acestui mare oraș nu spun doar povesti de succes. Schimbările de mediu, inclusiv mutarea cursurilor râurilor, au avut un impact devastator asupra economiei locale. Studiile geologice au indicat că Tigrul a început să migreze spre vest în secolul III d.Hr., ceea ce a dus la pierderea accesului la principala rută maritimă. “Declinul comerțului fluvial coincide cu o migrație masivă a locuitorilor”, a adăugat Campbell, punctând că majoritatea cetățenilor au părăsit orașul.
Artefactele descoperite la Jebel Khayyaber umplu un gol în istoria Mesopotamiei dintr-o perioadă marcată de surse scrise limitate. Cu toate că excavările vor continua, situația politică și lipsa fondurilor rămân obstacole semnificative. Totuși, cercetările non-invazive au stabilit deja poziția Alexandriei de pe Tigru ca fiind una dintre cele mai mari orașe cunoscute din perioada elenistică și parținică din Orientul Apropiat.
Această descoperire nu doar că îmbogățește patrimoniul istoric al regiunii, ci și stârnește interesul pentru viitoarele exploatări arheologice menite să aducă la lumină mai multe secrete ale unei civilizații uitate.
