Arheologii au descoperit în nord-estul României o clădire comunitară vastă, datând de acum 6.200 de ani. Aceasta este una dintre cele mai vechi megastructuri cunoscute la nivel mondial și a șasea de acest gen descoperită în cadrul culturii Cucuteni-Trypillia. Descoperta pune sub semnul întrebării modul în care aceste comunități antice se organizau și își luau deciziile.
O construcție impresionantă în Stăuceni-Holm
Clădirea, situată în așezarea Stăuceni-Holm din județul Botoșani, are o formă dreptunghiulară și o podea din stejar. Acoperă o suprafață de aproximativ 350 de metri pătrați. Era amplasată între șanțuri defensive și o palisadă la intrarea în așezare. Înălțimea sa era de trei până la cinci ori mai mare decât a caselor obișnuite.
Arheologii estimează că așezarea din jur cuprindea aproximativ 45 de case și 320-350 de locuitori. Deși nu era o populație vastă în comparație cu alte situri Cucuteni-Trypillia, comunitatea a investit resurse în această clădire comunitară supradimensionată. Analizele de datare cu radiocarbon plasează structura printre cele mai vechi megastructuri cunoscute ale acestei culturi, care a înflorit pe teritoriul actualei Românii, Republicii Moldova și Ucrainei.
Artefacte și posibile funcționalități
În interiorul clădirii, arheologii au descoperit o podea de stejar acoperită cu argilă arsă. De asemenea, au găsit o concentrație densă de artefacte. Printre acestea se numără un cap de taur sculptat atașat unui bol, descris ca fiind „remarcabil”, un idol conic cu funcție necunoscută, trei polonice (una pictată) și un vas canelat pictat în ocru roșu, alături de numeroase unelte de silex.
Rămășițele vegetale conservate în clădire includ cereale, fructe și semințe de mătrăgună. Mătrăguna este o plantă psihoactivă, folosită frecvent în contexte medicinale și rituale cu peste 6.000 de ani în urmă. Cercetătorii consideră că megastructura avea probabil mai multe încăperi, folosite pentru locuit, gătit, depozitare și, posibil, activități rituale. Era posibil chiar să fi avut un etaj superior care funcționa ca o terasă în aer liber.
Misterul scopului clădirii
Studiile geomagnetice inițiale au sugerat existența unor vetre și gropi de depozitare, dar săpăturile au contrazis această ipoteză. Deocamdată, scopul exact al clădirii rămâne un mister. Autorii studiului publicat în PLOS One avertizează că nu este realist să se stabilească funcția clădirii ca fiind exclusiv de depozitare sau un loc comun pentru consumul de alimente. Nu există dovezi clare că a servit doar ca spațiu de cult.
„Poate că megastructura era doar o casă mai mare pentru o familie mai numeroasă, o clădire comună pentru luarea deciziilor sau un loc de întâlnire pentru locuitori de rang înalt, reflectând schimbarea către o organizare mai ierarhizată a comunității”, au scris cercetătorii. Ei sugerează că structura ar putea reprezenta un experiment timpuriu de guvernare comună.
Până în prezent, doar o pătrime din clădire a fost excavată. Lucrările în curs vor continua să ofere mai multe informații despre modul în care această comunitate veche de 6.200 de ani s-a organizat, a luat decizii și a trăit împreună. Descoperirea acestei clădiri „care nu ar trebui să fie acolo” obligă specialiștii „să regândească modul în care comunitățile Cucuteni-Trypillia se autoguvernau — și când”, potrivit publicației Anthropology.net.
Sursa: Go4IT
