Sute de opere de artă contemporană, evaluate provizoriu la 500.000 de lei, au dispărut din gestiunea Ministerului Afacerilor Externe (MAE), în timp ce alte zeci au fost returnate în stare incertă. Scandalul, cu rădăcini în anii ’90, când lucrări ale Muzeului Național de Artă Contemporană al României (MNAR) au fost împrumutate reprezentanțelor diplomatice, a generat un litigiu civil la Tribunalul București. Procesul, demarat în 2020, nu a clarificat încă soarta a 226 de tablouri.
O istorie a operelor pierdute
După anii ’90, MNAR a împrumutat opere de artă românești reprezentanțelor diplomatice din străinătate, o practică uzuală pentru promovarea culturii naționale. Problema a apărut când sute de opere nu au mai fost returnate sau nu au existat dovezi clare de predare-primire. Unele au fost abandonate în clădiri ale ambasadelor închise, iar altele sunt acum în proces de recuperare. Din cele 226 de lucrări considerate dispărute, nu există dovezi clare că MAE le mai deține. Muzeul cere restituirea patrimoniului și despăgubiri. Valoarea finală a acestora va fi stabilită în urma expertizelor de specialitate.
Din cele 527 de opere restituite, zeci ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost păstrate. Există suspiciuni de degradare. Din acest motiv, muzeul solicită verificarea stării lor și costurile de restaurare.
Bătălia pe expertize și evaluări
Procesul este acum centrat pe expertize. Reprezentanții muzeului solicită implicarea experților acreditați și a laboratoarelor autorizate. Ei doresc stabilirea valorii lucrărilor dispărute și amploarea degradărilor pentru cele recuperate. MAE contestă aceste cereri, punând sub semnul întrebării concludența expertizelor efectuate de specialiști influențați de muzeu.
Instanța a dispus identificarea unui expert autorizat pentru evaluarea unei părți din lucrările recuperate. Acesta va stabili impactul factorilor de mediu asupra operelor și costurile de restaurare necesare. Expertul a fost găsit abia în noiembrie 2025, următorul termen al procesului fiind stabilit pentru 20 aprilie 2026.
Implicarea autorităților și viitorul procesului
Litigiul actual se concentrează pe latură civilă, stabilind responsabilitatea patrimonială a MAE, fără a identifica vinovați din punct de vedere penal. Orice suspiciune de natură penală referitoare la dispariția bunurilor ar trebui să facă obiectul unei anchete separate.
Un articol anterior a semnalat subevaluarea operelor de artă. Unele, semnate de maeștri precum Nicolae Grigorescu sau Nicolae Tonitza, au fost evaluate la sume simbolice. Lipsa controalelor și a unei evidențe centralizate a permis ca sute de lucrări să se rătăcească. Haosul administrativ a fost confirmat de auditurile oficiale. Acestea au indicat lipsa personalului calificat pentru conservarea artei și proceduri formale de predare-primire. Ministra de Externe, Oana Țoiu, a declarat că se încearcă repararea și recuperarea patrimoniului, dar mai ales se asigură că astfel de practici nu se vor mai repeta.
Sursa: Libertatea
