Autostrada Ploiești-Brașov: Promisiuni uitate și blocaje persistente
Autostrada Ploiești-Brașov (A3) continuă să fie un simbol al eșecurilor din infrastructura românească, cu un proiect blocat în faza de studii, în timp ce șoferii sunt nevoiți să suporte aglomerația pe DN1. Deși figurează ca o „prioritate” în bugetul pentru perioada 2026-2029, lipsa fondurilor alocate pentru anul 2026 și multiplele amânări ridică semne de întrebare cu privire la finalizarea acestui proiect vital. Autostrada, cunoscută ironic drept „Autostrada Zăpezii”, a fost amânată timp de peste 18 ani.
O istorie a promisiunilor neonorate
Necesitatea acestei autostrăzi a fost identificată încă din perioada 1967-1970, prin primele studii IPTANA. De la reconfirmarea proiectului în 1990 și primul studiu de fezabilitate (SF) modern din 2002, autostrada a devenit un subiect recurent în campaniile electorale. Proiectul a fost inclus în programul de guvernare 2001-2004, dar fără rezultate concrete.
Guvernele ulterioare au promis dezvoltarea a sute de kilometri de autostradă, dar au livrat sub așteptări. Cele mai sonore promisiuni au venit în timpul guvernării Ponta. Dan Șova, ministrul de atunci, garanta finalizarea până în 2016, în timp ce premierul Victor Ponta își condiționa candidatura de finalizarea tronsonului. A treia licitație a eșuat, autostrada a rămas pe hârtie, iar promisiunile au fost abandonate. Analizele independente arată o „incompetență cruntă”: peste 20 de miniștri ai Transporturilor s-au perindat la conducere fără a scoate proiectul din stadiul de planșă.
Blocaje contractuale și fonduri inexistente în 2026
După 23 de ani de la primele promisiuni, proiectul „Valea Prahovei” apare ca prioritate pentru Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) pentru 2026-2029. Cu toate acestea, bugetul alocat pentru anul 2026 este zero. Autoritățile motivează decizia prin impasul contractual major în care se află proiectul. Contractul semnat cu firma Consitrans prevedea 42 de luni pentru realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic. La începutul lui 2026, după 60 de luni, studiul nu este finalizat.
Blocajul este generat de investigațiile geotehnice. Proiectantul a solicitat un volum de foraje de 132.000 de metri, de patru ori peste oferta inițială, în timp ce CNIR consideră justificat un maxim de 46.000 de metri. În urma preluării contractului de la CNAIR în februarie 2025, CNIR a aplicat penalități de 4 milioane de lei proiectantului și ia în calcul rezilierea acordului dacă situația nu se deblochează.
Critici și soluții alternative
Asociația Construim România (ASCORO) a criticat dur situația, acordând autostrăzii A3 „premiul I” pentru cea mai mare nerealizare a anului 2025. Organizația subliniază că prețul inițial, prea mic pentru complexitatea zonei montane, a făcut imposibilă finanțarea unor investigații geotehnice adecvate. Pentru deblocarea situației, reprezentanții asociației propun rezilierea contractului actual cu Consitrans și relansarea licitației, prioritizarea sectorului Sinaia Sud – Predeal Sud, considerat nucleul blocajelor de trafic, și abandonarea ideii de Parteneriat Public-Privat (PPP), optând pentru finanțare prin împrumuturi externe avantajoase (BERD, Banca Mondială, BEI).
Până la un orizont de finalizare estimat de autorități pentru anul „2030”, traficul ar urma să fie atenuat prin soluții intermediare: centurile ocolitoare de la Comarnic și Bușteni–Azuga, precum și sensul giratoriu suspendat de la Predeal.
La nivelul anului 2026, autostrada spre munte rămâne o victimă a procedurilor birocratice, a contractelor subevaluate și a promisiunilor politice reciclate, prelungind calvarul miilor de șoferi care tranzitează DN1 pe Valea Prahovei, cu un buget de zero lei alocat pentru anul în curs.
