Primăria Capitalei își recapătă controlul asupra bugetului general, un proces care, după peste două decenii, reprezintă o schimbare semnificativă în administrarea fondurilor destinate bucureștenilor. Decizia a fost oficializată printr-un amendament recent adoptat în Parlament, ce prevede ca Primăria Municipiului București (PMB) va avea prioritate în repartizarea bugetului, în condițiile unei formule de distribuție bine delimitate și asistate de un cadru legislativ mai clar. Această mutare de putere, însă, nu vine fără un context bine conturat, rezultatul direct al unui referendum și al negocierilor politice mai ample.
Reîntoarcerea controlului financiar la Primărie
Pentru mulți, această schimbare înseamnă un pas spre consolidarea autorității primarului general și a instituției pe care o conduce. La începutul anilor 2000, autoritatea bugetară pentru București era centralizată la nivelul Primăriei Generale, cu redistribuirea fondurilor către sectoare, fiecare având propria administrație și buget. Ulterior, acest model a fost schimbat în timpul mandatului lui Traian Băsescu, când deciziile au fost devolute către primarii de sector, într-un efort de a decentraliza controlul financiar și de a aduce gestionarea aproape de comunități.
În practică, această redistribuire a crescut influența primarilor de sector în domenii precum urbanismul, infrastructura locală și gestionarea terenurilor. Însă, în același timp, a subminat din autoritatea primarului general și a făcut ca bugetul Capitalei să fie distribuit mai mult politic decât tehnic, un echilibru fragil ce a dus la conflicte și la dificultăți în planificarea de ansamblu la nivelul orașului.
Noul cadru legislativ și impactul asupra finanțelor bucureștene
Amendamentul recent, propus de către deputatul USR Cătălin Drulă, stabilește clar că 14% din impozitul pe venit estimat pentru anul 2026 va merge automat la bugetul Capitalei, în timp ce restul de 85% va fi distribuit pe baza de proiecte. Distribuția, în acest sens, va fi stabilită de Consiliul General al Municipiului București, pe baza de cereri și propuneri formulate de primăriile de sector în termen de doar două zile de la solicitare.
Această formulă adresează, în parte, lipsa de transparență și inerția deciziilor politice care au dominat procesul de repartizare bugetară în ultimii ani. În plus, legea stipulează că suma destinată sectoarelor va fi stabilită în funcție de proiecte și priorități edilitare, ceea ce amână însă, inevitabil, politicizarea procesului în contextul luptelor pentru agendă și influență.
Disensiuni politice și fragilitatea majorității din Consiliul General
În paralel, administrarea orașului continuă să fie marcată de instabilitate politică. În Consiliul General, primarul Ciprian Ciucu se bazează pe o alianță fragilă formată din consilieri din cinci partide, totalizând 28 de membri. În opoziție, coaliția PSD, AUR și PUSL controlează 27 de mandate, ceea ce înseamnă că în multe situații deciziile importante necesită negocieri și compromisuri, mai ales pentru aprobarea bugetului sau a proiectelor de mare anvergură.
Este o situație delicată, mai ales că majoritatea acestor hotărâri necesită de obicei votul unei majorități calificate de două treimi, ceea ce poate fi dificil de obținut în condițiile unui Parlament local atât de împărțit. Astfel, primarul va trebui să negocieze cu primarii de sector și să găsească o formulă de consens pentru a duce la îndeplinire proiectele prioritare ale orașului.
Pe de altă parte, aceasta reflectă și o schimbare de paradigmă în administrarea Bucureștiului, unde în trecut deciziile erau deseori centralizate și rezultatul negocierilor politice era mai puțin vizibil pentru cetățeni. Acum, controlul asupra bugetului și implicarea directă a Consiliului General în repartizare pot introduce un nou nivel de transparență și de responsabilitate, dar și de conflicte politice.
Întoarcerea la o administrație mai centralizată?
Trecerea către centralizarea financiară a venit după ani de controverse și de dispută între primar și consilierii locali, cu influențe din partea partidelor politice la nivel local și național. Chiar dacă această mutare poate fi percepută ca fiind un pas spre întărirea controlului administrației centrale asupra orașului, experții avertizează că ea nu va elimina simplu problemele de corupție sau de gestionare defectuoasă a fondurilor, ci le poate accentua dacă controlul nu va fi complet transparent.
Este de așteptat ca dezbaterile să continue, mai ales în contextul alegerilor locale din toamnă, unde alianțele și negocierile politice vor fi și mai intense. În același timp, bucureștenii așteaptă, cu speranță sau scepticism, ca această reformă să aducă o administrare mai eficientă, în noile condiții create de legislația recent modificată. Rămâne de văzut dacă primarul Ciprian Ciucu va reuși să-și impună viziunea și să genereze proiecte concrete, precum și dacă parlamentarii vor menține această direcție legislativă în următoarele luni.
Sursa: Buletin.de
