Aproape o treime dintre bărbații din generația Z cred că soția trebuie să se supună soțului, o cifră care evidențiază o revenire surprinzătoare la mentalități de tip tradițional, într-o epocă în care egalitatea de gen este de mult timp un pilon al discuțiilor sociale și culturale. În timp ce societățile occidentale promovează din ce în ce mai mult echilibrul și autonomia femeilor, un studiu recent realizat de cercetători de la King’s College London arată că valorile și percepțiile generate de generații diferite încep să devieze de la modelele moderne, flirtând cu noțiuni mai conservatoare.
Divergențe între generații: cine susține și cine respinge rolurile tradiționale
Studiul a implicat un eșantion de 23.000 de persoane din 29 de țări, acoperind diverse generații, de la Z la baby boomers, și a scos la iveală diferențe semnificative în mentalitate. Dintre bărbații din generația Z, aproape 31% cred că soția trebuie să asculte întotdeauna de soț, față de doar 13% în cazul bărbaților de vârstă similară din elitele mai conservatoare ale generației baby boomers. În rândul femeilor, procentul celor care cred că soția trebuie să fie supusă este de 18% în generația Z, față de 6% în rândul femeilor mai în vârstă.
Aceasta reflectă o schimbare în percepția rolurilor de gen, însă nu în mod uniform. O proporție de 24% din bărbații generației Z consideră că femeia nu ar trebui să pară prea independentă, iar 21% cred că o „femeie adevărată” nu ar trebui să inițieze niciodată relații sexuale. În ciuda acestor convingeri mai conservatoare, același grup de bărbați se declară atrași de femeile cu cariere de succes, ceea ce evidențiază o dualitate interesantă în modul în care percep rolurile și așteptările de gen.
Această observație a fost denumită de cercetători drept „marea renegociere a rolurilor de gen”, supunând observației faptul că, deși încă susțin ideea tradițională a supunerii, mulți dintre tineri sunt, simultan, atrași de femeile independente și de succes. Această contradicție din mentalitate nu poate fi ignorată, mai ales într-un context în care rosturile de gen sunt tot mai contestate și reevaluate.
Mișcarea „tradwife” și tentația retro
Fenomenul „tradwife” — o combinație a cuvintelor „traditional wife” („soție tradițională”) — a câștigat rapid popularitate pe rețelele sociale, fiind promovat de influenceri precum Nara Smith sau Hannah Neeleman. Acest stil de viață, centrat pe gospodărie și supunere față de soț, are rădăcini în cultura britanică din anii 1950, dar s-a extins de curând în Statele Unite și în Europa, fiind perceput de unii ca un act de nostalgie, iar de alții ca o tentativă de a reafirma anumite modele tradiționale de familie.
Profesorul Heejung Chung, de la Institutul Global pentru Leadershipul Femeilor, atrage însă atenția că fenomenul nu trebuie privit strict ca o simplă nostalgie. Ea sugerează că există un conflict profund în rândul femeilor tinere, care trebuie să jongleze între cerințele locurilor de muncă moderne și responsabilitățile familiale. În opinia sa, această nevoie de a „concilia cerințe imposibile” poate deveni o sursă de frustrare și confuzie identitară.
Context și provocări pentru societate
Această tendință de redistribuire a rolurilor de gen și de reafirmare a valorilor tradiționale aduce în discuție modul în care societățile evoluează și se adaptează la noile norme. În timp ce mișcarea „tradwife” a câștigat teren în mediul online și a adunat adepti, experții avertizează asupra impactului pe termen lung.
Cercetătorii subliniază necesitatea promovării unui discurs mai diversificat în rândul tinerilor, pentru a genera o societate în care rolurile de gen nu sunt limitate de stereotipuri și așteptări preconcepute. La nivel european și global, această reevaluare a normelor de gen se intersectează cu eforturile de a crea un viitor în care fiecare persoană are libertatea de a alege și de a-și manifesta identitatea fără constrângeri.
Pe măsură ce aceste tendințe devin tot mai vizibile, provocarea pentru liderii și educatorii de la nivel mondial va fi aceea de a facilita un dialog deschis, în care valorile tradiționale și cele moderne pot coexista și se pot reconfigura, pentru a construi o societate mai echitabilă și mai adaptabilă la provocările secolului XXI.
Sursa: Descopera
