Premierul ILIE BOLOJAN a avertizat, luni, într-un interviu acordat Digi24, că tensiunile din interiorul coaliției de guvernare s-au escaladat și există riscul unei crize politice în perioada următoare. La momentul actual, România se află deja în fața unor provocări majore, precum criza bugetară, iar o eventuală destabilizare politică ar putea agrava situația, a explicat șeful executivului.
Tensiuni în coaliție și riscul unei crize politice
Premierul a subliniat faptul că, deși s-au purtat întâlniri și discuții în coaliție, dialogul direct privind atacurile și criticile crescute între lideri lipsește sau este insuficient. Bolojan a făcut referire la faptului că ședințele formale de coaliție se desfășoară într-un mod rezonabil, însă după aceste întâlniri situația se complică din cauza unor tensiuni care escaladează în declarații și critici publice.
„Lucrurile se schimbă foarte mult în afara acestor sedințe, iar tensiunea a ajuns la un nivel periculos de ridicat,” a spus Premierul, adăugând că a fost nevoit să se concentreze pe probleme zilnice, cum ar fi criza energetică, absorbția fondurilor europene sau gestionarea deficitului bugetar, și a admis că a ajuns la epuizare.
El a avertizat că aceste tensiuni te pot duce către o criză politică, chiar dacă lucrează pentru menținerea stabilității, pentru moment, în contextul complicat al actualelor probleme naționale.
„Situația este că riscul de o criză este real și o astfel de ruptură ar putea avea consecințe majore pentru țară,” a completat el, menționând totodată responsabilitatea partidelor în gestionarea acestor tensiuni.
Reacția la posibilitatea schimbării conducerii în coaliție
Chestionat despre scenariul în care Partidul Social Democrat (PSD) ar cere schimbarea sa din funcția de premier, ILIE BOLOJAN a răspuns fără ocolișuri. El a precizat că orice partid are dreptul, constituțional și politic, să inițieze moțiuni de cenzură sau să retragă miniștri, dacă consideră că situația o impune.
„Orice partid din coaliție poate face aceste lucruri, dacă detectează că situația necesită astfel de măsuri. Nu e nicio problemă în a lua aceste decizii,” a spus el.
Întrebat dacă este pregătit să conducă un guvern minoritar, Bolojan a fost clar: ”România nu are nevoie în momentul de față de un guvern minoritar.” El a justificat afirmația prin necesitatea de stabilitate pentru a putea realiza reforme, a absorbi fonduri europene și a respecta jaloanele financiare asumate: „Avem de absorbit aproape 10 miliarde de euro până în august și trebuie să lucrăm pentru a nu pierde aceste sume.”
Premierul a adăugat că orice schimbare, când nu este bine fundamentată, riscă să provoace mai multă instabilitate și că nicio persoană nu ar trebui să acționeze din motive egoiste sau politice, ci în interesul țării.
De ce insistă pe stabilitate?
Bolojan a subliniat că, pentru România, în această perioadă, stabilitatea politică trebuie să fie prioritară. Criza energetică, războiul din Ucraina, problemele legate de aprovizionare și gestionarea fondurilor europene sunt provocări imputabile unei situații geopolitice complexe. În plus, el a reafirmat că nu consideră o soluție în momentul actual a unui guvern minoritar, deoarece acesta s-ar dovedi insuficient pentru a face față acestor probleme.
„În această perioadă, deciziile ezitante sau schimbări politice nesăbuite pot paraliza eforturile antrenate pentru recuperarea fondurilor, pentru susținerea mediului de afaceri și pentru implementarea reformelor fundamentale,” a spus el.
Ilie Bolojan a mai afirmat că responsabilitatea decizională trebuie să aparțină în primul rând partidelor, iar dacă o criză se va produce, cei care o inițiază trebuie să și o suporte, pentru că „interesul țării trebuie să primeze”.
Impulsul pentru stabilitate coboară, astfel, pe planul priorităților naționale, chiar dacă tensiunile din coaliție continuă să se accentueze. Într-un moment în care România are nevoie de guvernare puternică pentru a face față provocărilor, președintele executivilor speră ca dialogul constructiv să învingă și ca războiul politic intern să dea, în cele din urmă, loc responsabilității și angajamentului pentru binele comun.
