Conform Digi24: Românii și companiile au redus consumul de energie electrică în intervalul de vârf al serii cu aproximativ 200-300 MW, ca urmare a apelurilor autorităților pentru economisire. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri, 7 august, că această reducere a avut loc într-un moment dificil pentru sistemul energetic, afectat de seceta severă, temperaturi ridicate și posibilități limitate de import, probleme resimțite în întreaga regiune.
Reducerea consumului, observată în special între orele 19:00 și 23:00, a fost rezultatul unui apel adresat populației, companiilor și instituțiilor. Ilie Bolojan a subliniat că, în majoritatea serilor acestei săptămâni, consumul a fost mai redus decât în mod obișnuit, mulțumind cetățenilor și companiilor pentru responsabilitatea demonstrată. Premierul a menționat că, exceptând ziua de miercuri, când temperaturile au atins cele mai ridicate valori, consumul de energie a scăzut în fiecare seară, înțelegând că „împreună, cu mici eforturi, putem trece cu bine peste această perioadă”.
Reducerea consumului, un impuls pentru sistemul energetic
Ilie Bolojan a explicat că reducerea consumului de 200-300 MW este semnificativă în contextul actual. Față de nivelurile obișnuite de 7.700-8.000 MW consumate într-o zi normală anul trecut, acum se înregistrează consumuri între 7.300 și 7.700 MW. Această diminuare este esențială atunci când producția este afectată de secetă, iar importurile sunt limitate. Soluția de bază, în condițiile unui deficit de energie, rămâne reducerea consumului la nivelul disponibil.
Situația energetică actuală nu este doar o problemă de capacități de producție insuficiente, ci și una de echilibrare a sistemului. În timpul zilei, România poate genera o cantitate importantă de energie, inclusiv din surse regenerabile, însă seara, odată cu scăderea producției fotovoltaice și menținerea unui consum ridicat, apare un deficit. Bolojan a precizat că nu este vorba despre un deficit general de electricitate, ci de dezechilibre.
Dacă România ar fi dispus de capacități de stocare suficiente, problema ar fi fost mai ușor de gestionat. Energia produsă în orele de vârf de producție solară ar putea fi stocată și utilizată ulterior, în orele cu cerere mare. „Avem producție foarte mare la prânz, de care practic nu avem nevoie și pe care o exportăm. În schimb, seara avem un deficit de energie pe care l-am fi putut compensa relativ ușor dacă am fi avut capacități de stocare”, a afirmat premierul.
Întârzieri în investiții și dependența de importuri
Premierul a pus problemele actuale pe seama unor decizii strategice din ultimii ani în sectorul energetic, calificându-le drept „o notă de plată pentru decizii care nu au fost luate sau pentru decizii greșite”. A criticat nivelul investițiilor realizate de companiile de stat din energie, menționând că unele dintre acestea nu își execută integral bugetele de investiții, iar accesul la rețelele electrice a fost limitat prin reglementări.
Dezvoltarea capacităților fotovoltaice și eoliene nu a fost însoțită de investiții adecvate în stocare. „Dacă ani de zile finanțezi doar fotovoltaic și eolian, fără să pui condiții de stocare, atunci ai o supraproducție la prânz pe care nu ai unde să o stochezi și o exporți la prețuri foarte mici, în timp ce seara ai un deficit și imporți la prețuri mult mai mari”, a explicat Bolojan. Deși autoritățile au început să introducă scheme de finanțare care includ și componenta de stocare, efectele acestor investiții vor fi vizibile abia în următorii ani.
În contextul actual, România apelează la importuri pentru a acoperi necesarul de energie, achiziționând electricitate de la țări precum Bulgaria, Grecia, Ungaria, centrul Europei și Ucraina, în funcție de disponibilitatea acestora. Totuși, posibilitatea de a importa este limitată atunci când și celelalte state din regiune se confruntă cu dificultăți similare.
Seceta amplifică problemele sistemului energetic
Condițiile hidrologice și meteorologice severe au amplificat dificultățile întâmpinate de sistemul energetic. Seceta severă și temperaturile ridicate au afectat producția hidroenergetică, iar nivelul scăzut al Dunării a pus presiune suplimentară. În acest context, autoritățile au instituit starea de alertă în sectorul energetic și au solicitat reducerea voluntară a consumului în orele de vârf.
Situația este complicată și de disponibilitatea unor capacități de producție, inclusiv în sectorul nuclear, în contextul nivelurilor scăzute ale Dunării. Au fost adoptate măsuri pentru menținerea funcționării Unității 2 de la Cernavodă, după oprirea Unității 1.
Sursa: Digi24
