Comisia Europeană respinge acuzațiile SUA cu privire la influențarea alegerilor din România
Comisia Europeană (CE) a dezmințit ferm acuzațiile Statelor Unite care susțin că executivul european ar fi intervenit în alegerile din România prin presiuni asupra rețelelor sociale. Aceasta a catalogat afirmațiile drept „nefondate”, în contextul unui raport recent din partea Congresului American care acuză Bruxellesul de ingerințe electorale.
Reacția CE a venit în urma publicării unui document de 160 de pagini de către Comisia Juridică din Camera Reprezentanților a SUA. Raportul susține că Uniunea Europeană ar fi desfășurat o campanie de cenzurare a discursului public pe parcursul a mai bine de zece ani, inclusiv prin influențarea conținutului disponibil pe platformele online.
Accentuarea tensiunilor transatlantice
Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat că afirmațiile formulate în raportul american sunt „absurde și complet nefondate”. În vremuri deja tensionate din punct de vedere politic în Europa, această reacție subliniază decizia CE de a se distanța de acuzațiile venite de peste ocean. „Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa”, a insistat Regnier, punând accent pe responsabilitatea platformelor online în influențarea opiniei publice.
De altfel, documentul american face referire la arsenalul juridic european destinat reglementării activității platformelor mari de socializare. Aceste reglementări au fost adesea criticate de administrația Trump și de leaderii din domeniul tehnologiei care susțin că limitările impuse de Bruxelles afectează libertatea de exprimare.
Acuzații grave și consecințe internaționale
În plus, raportul intitulat „dosarele europene ale cenzurii” afirmă că Uniunea Europeană ar fi exercitat presiuni asupra rețelelor sociale pentru a suprima discuțiile critice referitoare la vaccinurile anti-COVID-19. De asemenea, se susține că Bruxellesul a avut un rol activ în influențarea rezultatelor altor scrutinuri din Europa, ceea ce ar putea genera o criză de încredere în rândul cetățenilor europeni în privința integrității proceselor electorale.
Această acuzație de ingerință electorală este cu atât mai gravă, cu cât vine pe fondul unor întâlniri internaționale în care Statele Unite și Uniunea Europeană discută despre colaborarea pe diverse teme, inclusiv securitatea cibernetică și reglementarea tehnologiei digitale.
Impactul asupra alegerilor și manipularea discursului public
În contextul acestei situații tensionate, miliardarul Elon Musk, proprietarul platformei X (fosta Twitter), a fost numit printre cei care influențează în mod activ agenda mediatică. Musk a fost acuzat că oferă sprijin extremiștilor de dreapta din diferite colțuri ale Europei. Această intervenție a sa subliniază complexitatea influenței externe asupra alegerilor și modul în care tehnologia poate schimba percepția publicului.
Aceste evoluții pot avea consecințe semnificative asupra alegerilor viitoare din România, dar și pe plan european. Acuzațiile de ingerință electorală pot alimenta teama și neîncrederea între cetățeni și instituțiile europene, cu efecte imediate asupra participării la vot și a legitimității proceselor democratice.
În fața acestui scandal internațional, rămâne de văzut cum vor evolua relațiile dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, dar și cum va reacționa opinia publică din România și alte state membre afectate de aceste acuzații.
