Într-o epocă în care lectura a devenit la un click distanță, imaginea bibliotecilor închise sau a librăriilor suprapopulate pare aproape uitată pentru mulți dintre noi. Însă, acum câțiva zeci de ani, bucureștenii înșirau rânduri de cărți dintr-un concept aproape nostalgic: bibliobuzul, autobuzul care stătea de gardă în cartierele periferice, aducând cultura mai aproape de oameni. În vremea când accesul la bibliotecile tradiționale era dificil, aceste „biblioteci pe roți” reprezentau o adevărată punte între cititori și lumea fascinantă a cărților.
Bibliobuzul, „biblioteca pe roți” ce a schimbat percepția asupra lecturii în București
Pentru mulți dintre locuitorii din cartierele precum Berceni, Balta Albă, Drumul Taberei sau Grivița, bibliobuzul era mai mult decât un vehicul; era o fereastră către cultură și educație. Circulând între 1974 și 1992, aceste autobuze adaptate au fost primele librării mobile din capitală, aducând pe rafturile lor o gamă variată de titluri. În interior, în loc de scaune, erau rafturi pline de cărți, iar împrumutul se realiza pe baza unei legitimații gratuite, având inclusiv o bibliotecară care îi ghida pe cititori către cele mai apreciate titluri.
Cele mai îndrăgite volume din acea perioadă erau „Legendele Olimpului”, „Iliada”, „Odiseea”, dar și opere precum „Cireșarii” sau „La Medeleni”. Pentru mulți bucureșteni, aceste întâlniri cu literatura marcau începutul unui obicei de lectură și, uneori, chiar prima lor experiență cu o carte. Arhivele Bibliotecii Metropolitane București păstrează imagini din acea vreme și documente care ilustrează efortul de a face cultura accesibilă tuturor, punând în valoare misiunea comunitară a acestor bibliobuze.
Evoluția și devenirea bibliotecilor în era digitală
De-a lungul anilor, aceste vehicule au fost înlocuite treptat de rețele extinse de biblioteci și filiale. Astăzi, în București, cititorii au la dispoziție 34 de filiale răspândite în toate cele șase sectoare, inclusiv inițiative precum „Biblionet”, „Artoteca” sau „Mediateca”. Accesul la lectură s-a simplificat considerabil, iar tehnologia digitală face ca, la un simplu click, orice doritor să poată găsi și descărca o carte sau să participe la evenimente culturale diverse.
Însă, în ciuda acestei perspective moderne, încetinind ușor dinamicile generale, problema nivelului de cultură și a consumului de carte din România rămâne. Conform datelor directorului Asociației Editorilor din țară, în toamna anului 2025, numai 7% dintre români citesc regulat, procentul fiind alarmant de mic, mai ales în contextul Europei. În plus, peste jumătate dintre tinerii din marile orașe admit că nu au citit nicio carte în ultimul an, iar aproximativ 1,3 milioane de români frecventează anual librării, biblioteci sau târguri de carte pentru agrement cultural.
Deși piața de carte afectează anual aproximativ 60 de milioane de euro și Bucureștiul concentrează aproape jumătate din vânzări, nivelul ridicat al digitalizării nu a reușit încă să adreseze complet problema unui public tânăr tot mai deconectat de lumea cărților. În acest peisaj, evenimente precum târgul Gaudeamus, desfășurat anual și sprijinit de numeroase alte festivități culturale, încearcă să reanimeze interesul pentru lectură, dar perspectivele pe termen lung solicită eforturi educaționale și de promovare a valorii literaturii în societate.
Care va fi următoarea față a culturii scrise în România, rămâne de văzut. Însă, dacă până nu demult, bibliobuzele au fost simbolul accesului democrat la carte, acum noua generație de cititori trebuie să „regăsească” din nou dragostea pentru lectură în mijlocul unei lumi tot mai dominată de digital. Pentru București, de exemplu, această trăire a valorii culturii în propriul oraș va continua să fie un balon de oxigen printre provocările secolului XXI.
Sursa: Buletin.de
