Primăria Capitalei răspunde la promisiunile primarului Sectorului 4, Daniel Băluță, privind facturarea apei calde sub parametri contractuali. Într-o declarație recentă, oficialii Primăriei Generale, condusă de liberalul Ciprian Ciucu, explică modul în care bucureștenii plătesc de fapt pentru energia termică, contrazicând acuzațiile potrivit cărora au fost păcăliți cu facturarea nedreaptă a serviciului.
Cum funcționează sistemul de facturare în Capitală
Potrivit reprezentanților Primăriei Capitalei, sistemul de măsurare folosit pentru facturare funcționează pe baza contoarelor de energie termică, amplasate la subsolul fiecărui bloc. Aceasta înseamnă că bucureștenii plătesc în funcție de temperatura maximă a apei livrate, dar și de cantitatea de energie consumată, măsurată în gigacalorii. Această metodă, explică municipalitatea, asigură o facturare corectă, în funcție de consumul real, fără estimări sau plăți în avans.
„La subsolul fiecărui bloc, contorul de energie termică înregistrează cantitatea exactă de gigacalorie livrată în imobil. Concret, se plătește în funcție de temperatura apei. În momentul în care nu se furnizează apă caldă la parametrii contractuali (și când nu există posibilitatea sistării acesteia), contorul nu înregistrează consum. Apa „călduță” e mai ieftină decât cea fierbinte, deoarece pentru ea se folosește o cantitate mai mică de Gcal. Nu se facturează estimativ și nu se plătește în avans”, menționează Postarea de Facebook a Primăriei.
Aceasta reprezintă o explicație a modului în care bucureștenii plătesc pentru serviciul de încălzire și apă caldă, în condițiile în care sistemul funcționează în concordanță cu parametrii tehnici și contractuali, diferențele de temperatură fiind reflectate în costuri.
Reacția la promisiunea de stopare a facturării sub parametri
Declarația municipalității vine la câteva zile după ce Daniel Băluță, primar al Sectorului 4 și președinte al PSD București, a anunțat intenția de a iniția un proiect de hotărâre pentru a stopa facturarea apei calde livrate sub parametri.
„O mulțime de asociații de proprietari, mii de blocuri, primesc apă caldă la o temperatură incredibilă – ea e călâie, caloriferele sunt amorțite. Lucrul acesta se va schimba”, a declarat Băluță, adăugând că acțiunea vizează punerea piuliței pe sistemul de facturare în cazul serviciilor sub standarde.
Președintele PSD București a subliniat că problemele sistemului de termoficare trebuie rezolvate de companiile responsabile, Termoenergetica și ELCEN, chiar dacă acest lucru poate necesita și acțiuni în instanță. În plus, Băluță a atras atenția asupra faptului că bucureștenii plătesc pentru apă și căldură chiar și atunci când acestea nu respectă parametrii, iar locuitorii s-au săturat de lipsa de transparență și de modul în care sunt tratați de autorități.
„Dacă nu livrăm apa caldă și căldura în parametrii, să plătească cine este de vină. Oamenii nu plătesc nimic. Deci, Termoenergetica și cu ELCEN trebuie să își rezolve această problemă, nu pe spatele cetățenilor”, a spus Băluță.
Contradicții în paradigma controlului și pierderilor financiare ale Termoenergetica
Însă, inițiativele primarului Băluță nu sunt primite cu entuziasm de către conducerea Primăriei Generale. Ciprian Ciucu anunțase deja că vizează un audit de performanță, independent, care să identifice motivele pentru care compania Termoenergetica a acumulat pierderi de peste 1,6 miliarde de lei. Această măsură a fost însă respinsă de consilierii din Consiliul General, cu 24 de voturi pentru și 29 de abțineri, PSD fiind unul dintre partidele care s-au abținut.
Președintele sindical al Termoenergetica, Ioana Stoica, a criticat vehement această decizie, menționând faptul că societatea a trecut recent prin numeroase controale, iar problemele nu pot fi puse exclusiv pe seama lipsei de fonduri sau pe gestionarea incorectă. În schimb, ea a susținut că bugetul companiei a fost tot timpul afectat de controale și audituri repetate, iar salariile angajaților merită respect și sprijin, mai ales în condițiile grele în care muncesc.
Declarațiile controversate ale celor doi lideri, precum și refuzul consilierilor de a aproba un audit extern, ridică semne de întrebare cu privire la transparența și responsabilitatea în gestionarea sistemului de termoficare, aflat în fața unor dificultăți financiare majore.
Perspectiva viitoare rămâne incertă, însă dezbaterea despre modul în care bucureștenii trebuie să plătească pentru energie și serviciile de apă caldă continuă să fie acută, având în vedere problemele tehnice și financiare tot mai stringente ale sistemului. În timp ce administrația caută soluții pentru a reduce pierderile și a îmbunătăți calitatea serviciului, cetățenii așteaptă cu scepticism promisiunile și măsurile de reformă.
