Conform Mediafax: Bugetul UE: România luptă pentru coeziune și agricultură, în timp ce Germania și Olanda cer reduceri drastice
Uniunea Europeană se află în fața unei negocieri complexe privind viitorul Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2028-2034, un buget estimat la aproape 2.000 de miliarde de euro. Pe de o parte, țări precum România, membre ale grupului „Prietenii Coeziunii”, pledează pentru alocări substanțiale în agricultură și politici de coeziune, menite să reducă decalajele economice din Est. Pe de altă parte, șase state contributoare nete – Germania, Danemarca, Țările de Jos, Austria, Finlanda și Suedia – solicită tăieri de sute de miliarde de euro din propunerea Comisiei Europene, concentrând resursele pe apărare, securitate și competitivitate.
Această divergență de opinii creează un blocaj major în stabilirea bugetului, în timp ce Europa se confruntă cu necesitatea finanțării unor priorități costisitoare, de la apărare și sprijin pentru Ucraina, la competitivitate industrială și migrație. România, prin vocea Președintelui, a subliniat importanța menținerii unor sume consistente pentru coeziune și agricultură, considerate esențiale pentru echilibrarea economică a statelor membre mai puțin dezvoltate.
Miza noilor venituri: unde găsește UE banii pentru ambițiile sale?
Pe lângă disputele privind dimensiunea totală a bugetului și prioritizarea cheltuielilor, o a doua confruntare dificilă vizează sursele de finanțare. Comisia Europeană a propus cinci noi mecanisme pentru a suplimenta bugetul comun: venituri din mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), o contribuție bazată pe deșeurile electronice necolectate, o parte din veniturile sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), o taxă pe tutun și o contribuție a marilor companii.
Dintre acestea, mecanismul CBAM și taxa pe deșeuri electronice par cele mai apropiate de un consens. CBAM, care impune un preț pe carbonul asociat produselor importate, ar putea genera venituri medii anuale estimate la 1,4 miliarde de euro. Contribuția legată de deșeurile electronice necolectate, calculată la 2 euro pe kilogram, ar putea aduce aproximativ 15 miliarde de euro anual, reprezentând o sursă importantă de finanțare.
Controversele propunerilor pentru noi resurse proprii ale UE
Alte două propuneri, legate de ETS și de accizele pe tutun, divizează statele membre. Comisia își dorește o parte din veniturile generate de ETS, estimând 9,6 miliarde de euro anual, în timp ce o taxă bazată pe accizele naționale minime aplicate produselor din tutun, care ar putea aduce 11,2 miliarde de euro anual, întâmpină deja rezistență din partea mai multor țări.
Cea mai controversată propunere este însă contribuția marilor companii (CORE), aplicabilă firmelor cu o cifră de afaceri anuală de cel puțin 100 de milioane de euro. Majoritatea statelor membre resping această idee, ceea ce o face cel mai puțin probabilă să fie inclusă în acordul final. În total, noile resurse și modificările propuse ar putea aduce aproximativ 66 de miliarde de euro anual, un sprijin esențial pentru finanțarea priorităților UE și rambursarea împrumuturilor contractate în urma pandemiei.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a subliniat importanța acestor negocieri, declarând că deciziile luate în lunile următoare vor modela Europa pentru ani buni. El a avertizat că resursele sunt limitate și că un pachet echilibrat de noi resurse proprii va fi cheia unui acord final. Pentru România, rezultatul negocierilor va influența direct accesul la fondurile europene necesare dezvoltării infrastructurii și economiei, precum și sprijinul pentru sectorul agricol.
Sursa: Mediafax
