Bucureștiul, plasat pe locul 13 într-un clasament european al orașelor propice producției de filme, are motivații solide să-și revendice această poziție. Între Viena și Atena, cu o poziție mai apropiată de capitale precum Viena (locul 12) și mai departe de Atena (locul 14), Capitala României trimite un semnal clar: orașul se află într-un proces de adaptare la cerințele industriei cinematografice europene, în ciuda unor limitări structurale importante.
Bucureștiul – avantajul costurilor și potențialul de creștere
Clasamentul, realizat pe baza unui algoritm complex care ia în calcul mai mulți factori de eligibilitate, precum procedurile administrative, stimulentele financiare, infrastructura și disponibilitatea personalului specializat, îl desemnează pe București ca fiind „foarte flexibil, orientat spre cost și potrivit pentru formate lungi”. Cu un scor de 74 din 100, orașul ocupă această poziție datorită avantajului competitiv major: costurile reduse de producție. În plus, ecosistemul local de producție este în plină dezvoltare, iar orașul devine o opțiune tot mai atractivă pentru realizarea de materiale publicitare sau filme și seriale TV de format scurt, unde bugetele limitate pot fi un obstacol.
Într-un domeniu dictat de eficiență și sprijin legislativ, Bucureștiul își păstrează un nivel de flexibilitate urbană, dar încă se confruntă cu anumite dezavantaje. Infrastructura pentru filmări este subdezvoltată, iar disponibilitatea specialiștilor cu experiență de nivel senior rămâne limitată. Aceasta poate duce la fricțiuni legislative sau întârzieri, ceea ce poate complica procesul de producție.
Viena și Atena – modele de stabilitate și specificitate
Comparativ, Viena se află pe locul 12, ceea ce reflectă o situație de stabilitate superioară, dar și costuri mai ridicate. Orașul austrieac se distinge printr-un mediu extrem de sigur, cu logistică puternică și un nivel de profesionalism consolidat, fiind preferat pentru producțiile de top și reclame de lux. „Viena este ideală pentru producții premium, reclame și producții controlate”, explică analiza, însă costurile ridicate și capacitatea mai redusă de a gestiona volume mari de filmări simultan reduc atractivitatea relativă a orașului pentru proiecte de amploare.
Atena, pe de altă parte, se află puțin în spatele Bucureștiului, cu un scor de 73 din 100. Capitala Greciei devine tot mai interesantă pentru producțiile „coastal + urban”, fiind apreciată pentru clima favorabilă și stimulentele financiare moderate. Aceasta mai are însă de învățat în privința gestionării perioadelor de vârf, când capacitatea minimă a echipelor poate fi o problemă, și pentru simplificarea procedurilor de autorizare în zonele cu trafic intens.
Ce înseamnă pentru industria filmului din București?
În lumina acestor calcule, Bucureștiul pare să fie un oraș deopotrivă provocator și plin de oportunități. Dacă în sezonul de vară sau pentru proiecte de buget redus, orașul poate oferi un mediu favorabil, cu costuri scăzute și o flexibilitate urbană apreciabilă, pe termen lung, infrastructura și expertiza pot deveni limite. În același timp, competiția din regiune se acutizează, iar posibilitatea de a atrage producții internaționale de anvergură necesită investitii strategice și eforturi de diversificare a serviciilor și echipamentelor.
Perspective pentru viitorul producției cinematografice în București
Premierul regional trebuie să se concentreze pe investiții în infrastructură și formarea profesională, pentru ca Bucureștiul să nu rămână doar un hub de masă, ci să devină un centru regional de excelență. În același timp, oportunitățile din Europa, cu modelul stabil și atractiv precum cel al Vienei, sau cele mai accesibile de tipul Atenei, pot servi drept inspirație pentru transformarea capitalei românești într-un astfel de centru. Cu o strategie de adaptare și inovație, Bucureștiul își păstrează șansele de a urca în clasament și de a atrage o gamă mai largă de producții, de la cele locale la cele de renume internațional, consolidându-și poziția en-gros în peisajul cinematografic european.
