Diverse

Buget 2026: Deficit în scădere, investiții în creștere

Buget 2026: Deficit în scădere, investiții în creștere

Conform Digi24: Deficitul bugetar s-a redus semnificativ în primele nouă luni ale anului 2026, ajungând la 3,82% din Produsul Intern Brut (PIB), față de 5,35% în aceeași perioadă a anului precedent. Această îmbunătățire vine în paralel cu o creștere notabilă a investițiilor publice, care au atins aproape 108 miliarde de lei, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că această evoluție demonstrează compatibilitatea dintre disciplina bugetară și necesitatea dezvoltării economice. „Este dovada că disciplina bugetară și dezvoltarea nu se exclud. Dimpotrivă, una fără cealaltă nu poate fi sustenabilă”, a declarat Nazare, citat de Agerpres. Oficialul a accentuat importanța evaluării rezultatelor concrete ale investițiilor și a evitării asumării unor cheltuieli fără surse de finanțare clare, precizând că procesul de consolidare fiscală trebuie să continue și în 2027.

Veniturile bugetare au avansat, investițiile au crescut substanțial

În perioada ianuarie-septembrie 2026, veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 522,07 miliarde de lei, marcând o creștere de 11,8% față de anul anterior. Ponderea acestora în PIB a avansat de la 24,4% la 25,4%. Încasările din impozitul pe salarii și venit au crescut cu 7,8%, ajungând la 47,27 miliarde de lei, iar contribuțiile de asigurări s-au ridicat la 165,40 miliarde de lei, cu 6,8% mai mult.

Impozitul pe profit a generat venituri de 30,13 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 8,7%. Un salt important s-a consemnat la încasările nete din taxa pe valoarea adăugată (TVA), care au atins 18,27 miliarde de lei, cu 24,8% mai mult. Această evoluție este influențată de modificarea cotelor de TVA, conform Legii nr. 141/2025. Veniturile din accize au crescut cu 2,4%, la 36,55 miliarde de lei, iar cele din impozite și taxe pe proprietate au urcat cu 29,9%, la 11,80 miliarde de lei.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană, incluzând donațiile, au totalizat 48,79 miliarde de lei, cu 39,3% mai mult față de anul precedent. Dintre acestea, 22,69 miliarde de lei provin din asistența financiară nerambursabilă aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), o sumă de peste două ori mai mare decât în perioada similară din 2025.

Cheltuielile totale au depășit 600 de miliarde de lei, dobânzile au urcat

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au atins 600,59 miliarde de lei, reprezentând o creștere nominală de 5,5% față de primele nouă luni ale anului trecut. Ca pondere în PIB, acestea au scăzut ușor, de la 29,7% la 29,2%. Cheltuielile de personal au fost mai mici, înregistrând o reducere de 4,54 miliarde de lei, plasându-se la 122,14 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor atribuie această scădere reducerii unor sporuri pentru anumiți angajați din sectorul public și măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale.

În contrast, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 8,9%, ajungând la 77,34 miliarde de lei, această majorare fiind explicată de plăți mai mari în domeniul sănătății. Cheltuielile cu dobânzile au crescut semnificativ, ajungând la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul anului trecut, reprezentând 2,5% din PIB. Cheltuielile cu asistența socială s-au menținut la un nivel similar cu cel din anul precedent, însumând 187,93 miliarde de lei.

Investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei

Cheltuielile pentru investiții au înregistrat o creștere considerabilă, de la 82,62 miliarde de lei în primele nouă luni din 2025 la 107,77 miliarde de lei în perioada similară a anului curent. O parte importantă din aceste fonduri a fost direcționată către proiecte finanțate din fonduri europene și prin PNRR. Alexandru Nazare a reiterat necesitatea ca autoritățile să monitorizeze nu doar valoarea fondurilor atrase și a contractelor semnate, ci și impactul real al investițiilor, prioritizând proiectele în funcție de efectele lor și de asigurarea surselor de finanțare pentru finalizare.

România a încasat, până în prezent, 13,27 miliarde de euro din PNRR, aproximativ două treimi din valoarea totală a planului. Această sumă include 8,95 miliarde de euro sub formă de granturi și 4,32 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Ministerul Finanțelor informează că suma cuprinde și cei 301,2 milioane de euro încasați la 9 octombrie 2026, pentru ținte și jaloane suspendate din cererea de plată numărul 3.

Mai sunt de încasat 6,43 miliarde de euro: 2,08 miliarde de euro aferente cererii de plată numărul 5, aflată în evaluarea Comisiei Europene, și 4,35 miliarde de euro din cererea de plată numărul 6, ultima depusă la 30 septembrie 2026. O decizie a Comisiei Europene privind cererea de plată numărul 5 este așteptată până la 20 noiembrie 2026.

Ținta de deficit bugetar pentru întregul an 2026 este de 6,2% din PIB, iar Ministerul Finanțelor subliniază necesitatea continuării ajustării fiscale și în anul următor.

Sursa: Digi24