România raportează încheierea primelor luni ale anului cu un surplus bugetar notabil, după șapte ani de deficit constant. În luna ianuarie, execuția bugetului general consolidat a înregistrat un excedent de 0,85 miliarde de lei, echivalent cu 0,04% din Produsul Intern Brut, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Această performanță reprezintă o revenire semnificativă față de aceeași perioadă a anului precedent, când deficitul a fost de 11,01 miliarde de lei (0,58% din PIB). În ciuda unor semne pozitive, această situație trebuie analizată cu prudență, având în vedere contextul economic și politic generat de criza financiară și de deciziile guvernamentale din ultimele luni.
O restructurare fiscală și un vibe optimist, dar cu limitări
Primul fapt remarcabil este creșterea veniturilor, care au înregistrat un ritm de creștere semnificativ, iar cheltuielile au fost reduse. Este un semnal clar că autoritățile au reușit să gestioneze mai eficient resursele bugetare, fie și în condițiile în care anumite zone de cheltuieli, precum investițiile publice, au fost subdimensionate. Oficialii sustin că această performanță a fost susținută de măsuri fiscale și de control mai strict al cheltuielilor, dar și de încetinirea investițiilor, ocazie cu care s-a evitat supraîncărcarea deficitului.
Este însă important de remarcat că această evidență pozitivă nu trebuie privită ca un semnal de stabilitate durabilă. La nivel macroeconomic, fragilitatea creșterii venitului bugetar și reducerea investițiilor indică, de fapt, un echilibru precar, influențat de factorii externi și de deciziile interne. Criza economică globală, inflația în creștere și incertitudinea politică sporesc riscul de a reveni în zona deficitului în următoarele trimestre dacă măsurile de sustenabilitate nu vor fi continuate.
Limitări și riscuri ale surplusului bugetar temporar
O explicație importantă a performanței din ianuarie vine din situația mai restrictivă a bugetului, unde lacunele de finanțare au fost temporar compensate prin reducerea cheltuielilor de investiții și de funcționare. În condițiile în care deficitul a fost ținut sub control parțial de lipsa fondurilor alocate, nu a fost vorba despre o creștere solidă a veniturilor generate de o economie în creștere organică, ci mai degrabă de o economie de siguranță pentru a preveni crize fiscale majore.
Aceasta înseamnă că, deși în termenii prezentului și ai bugetului pe termen scurt situația pare favorabilă, perspectivele pentru semestrele următoare sunt incertane. În absența unor investiții solide și a unei creșteri economice sustenabile, această bunăstare aparentă poate fi fragilă. Pentru economia românească, precedentul din 2022, în care cheltuielile au fost frânate pentru a evita depășirea țintelor fiscale, s-a tradus în mai puține proiecte și în o scădere a inovației în infrastructură și sectorul public.
Perspective și provocări viitoare
Experții avertizează că o revenire a creșterii economice și o reformare profundă a sistemului fiscal sunt conditii esențiale pentru menținerea unui echilibru fiscal sănătos pe termen lung. În același timp, contextul politic actual, cu provocări legate de alegeri și de posibile activități de ajustare fiscală, va continua să influențeze direct dinamica bugetară.
Pentru următorii ani, provocarea majoră pentru guvern va fi să echilibreze nevoia de a asigura stabilitate fiscală și susținerea economiei, fără a recurge excesiv la măsuri de austeritate care ar putea afecta creșterea și nivelul de trai. În final, ultimele evoluții indică o tendință pozitivă, dar una cu multe semne de întrebare, mai ales dacă condițiile globale și interne nu vor evolua în direcții favorabile. În această perioadă, echilibrul între limitarea deficitului și stimularea investițiilor devine cheia pentru viitorul sustenabil al economiei românești.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
