Diverse

Sistemul climatic global se confruntă cu presiuni „din ce în ce mai puternice”, avertizează datele recente, pe fondul temerilor legate de revenirea fenomenului El Nino și a impactului său potențial devastator

Sistemul climatic global se confruntă cu presiuni „din ce în ce mai puternice”, avertizează datele recente, pe fondul temerilor legate de revenirea fenomenului El Nino și a impactului său potențial devastator

Sistemul climatic global se confruntă cu presiuni „din ce în ce mai puternice”, avertizează datele recente, pe fondul temerilor legate de revenirea fenomenului El Nino și a impactului său potențial devastator. Buletinul lunar al Copernicus, dat publicității recent, prezintă un tablou îngrijorător, subliniind riscurile crescute ale unor noi valuri de căldură extremă.

Temperatura la suprafața oceanelor a atins 20,97 °C în martie, excluzând zonele polare, cu o valoare ușor mai mică decât recordul înregistrat în martie 2024. Totodată, media continuă să crească în aprilie, conform datelor în timp real ale Copernicus. Ultimul episod El Nino, din 2023 și 2024, a contribuit la transformarea acestor ani în cei mai călduroși din istorie. Acest fenomen ciclic se caracterizează prin încălzirea apelor Pacificului, având efecte globale asupra climei timp de luni de zile.

Condițiile El Nino se întorc

Specialiștii estimează o „tranziție probabilă” către condiții El Nino. Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a ONU a estimat deja că revenirea fenomenului este posibilă în acest an, în timp ce fenomenul invers, La Nina, asociat cu temperaturi mai scăzute, se estompează. La începutul lunii martie, OMM estima o probabilitate de 40% ca fenomenul să apară până în iulie.

Încălzirea oceanelor contribuie la creșterea nivelului mării. Acest lucru intensifică valurile de căldură marine, cu efecte negative asupra coralilor și cu agravarea fenomenelor meteorologice extreme, precum ploile abundente sau cicloanele.

Europa și Statele Unite, afectate

Luând în considerare atât uscatul, cât și mările, luna martie ocupă locul al patrulea în ceea ce privește temperaturile la suprafața globului, cu 1,48 °C peste valorile estimate pentru perioada preindustrială (1850-1900). Aproape toată Europa – continentul care se încălzește cel mai rapid – a înregistrat temperaturi peste valorile normale pentru această perioadă a anului, în special în țările nordice, statele baltice și nord-vestul Rusiei.

Luna a fost, de asemenea, marcată de o val de căldură timpurie ”fără precedent” în vestul Statelor Unite, unde termometrul a depășit 40 °C și a atins, pe alocuri, 44 °C. „Datele Copernicus pentru martie 2026 ne dau de gândit”, a comentat Carlo Buontempo, directorul serviciului Copernicus pentru schimbările climatice. „Fiecare cifră este frapantă în sine, dar împreună, ele oferă o imagine a unui sistem climatic supus unor presiuni susținute și din ce în ce mai puternice”, a adăugat acesta.

Îngrijorări privind banchiza arctică

Copernicus a confirmat, de asemenea, că întinderea banchizei arctice a atins în această iarnă cea mai mică suprafață înregistrată vreodată, la un nivel similar cu recordul de anul trecut, așa cum anunțase deja un institut american de referință în acest domeniu, NSIDC. Banchiza, gheața formată prin înghețarea apei mării, se topește în mod natural vara și se reformează iarna. Însă, din cauza încălzirii globale, proporția în care se reface în fiecare iarnă este în scădere.

Sursa: Știrile ProTV