Autoritățile din domeniul sănătății și educației din România recomandă ca pentru copiii sub vârsta de cinci ani timpul petrecut în fața ecranelor să nu depășească o oră pe zi. Pentru cei mici sub doi ani, utilizarea acestor dispozitive ar trebui evitată aproape complet, cu excepția momentelor interactive alături de un adult. În realitate, mulți părinți întâmpină dificultăți în aplicarea acestor recomandări, mai ales într-un stil de viață agitat.
Impactul utilizării ecranelor în primii ani de viață
Specialiștii accentuează că primii ani de viață sunt esențiali pentru dezvoltarea unei personalități sănătoase. Aproximativ 90% din dezvoltarea creierului are loc înainte de vârsta de cinci ani, etapa în care interacțiunea directă cu adulții și cu mediul înconjurător joacă un rol crucial. În cazul unui timp excesiv petrecut în fața ecranelor, există riscul de întârzieri în dezvoltarea limbajului, dificultăți emoționale, probleme de somn și dificultăți în menținerea sănătății generale.
Potrivit unui studiu realizat de BBC, copiii care petrec în jur de cinci ore pe zi în fața ecranelor pot avea un vocabular mai redus decât cei al căror timp de ecranizare este mai limitat. Aceasta accentuează nevoia de a gestiona cu atenție timpul dedicat tehnologiei în rândul celor mici.
Echilibrul între beneficii și riscuri
Experții nu susțin eliminarea totală a ecranelor din viața copilului, ci recomandă o utilizare moderată și conștientă. Profesorul Pasco Fearon menționează că „cantități mici sau moderate de timp petrecut în fața ecranelor, mai ales după vârsta de doi ani, nu par să fie dăunătoare”. De asemenea, conținutul educațional, adaptat vârstei și prezentat într-un ritm calm, poate chiar sprijini dezvoltarea copilului.
Cu toate acestea, diferența majoră face parte din modul în care copilul interacționează cu ecranul. Vizionarea împreună cu un adult, însoțită de explicații și conversații, are beneficii clare, fiind mult mai educativă decât utilizața pasivă și solitară a dispozitivului. În același timp, conținutul rapid și suprastimulant folosit pe rețelele sociale și platformele de streaming poate avea efecte negative, inclusiv asupra atenției și stării emoționale a copiilor.
Obiceiuri deșarte pentru părinți și soluții simple
Pentru părinți, aplicarea strictă a acestor recomandări nu este întotdeauna posibilă, mai ales în contextul unui program zilnic încărcat. Înlocuirea timpului petrecut în fața ecranelor cu activități simple, precum cititul sau timpul petrecut în natură, reprezintă un prim pas în direcția bună. Evitarea folosirii ecranelor la masă sau înainte de culcare, precum și implicarea copilului în jocuri și conversații sunt strategii eficiente pentru dezvoltarea sănătoasă.
De asemenea, modelul de comportament al părinților joacă un rol esențial. Copiii tind să imite ceea ce văd acasă, astfel încât exemplul personal devine o influență semnificativă în stabilirea obiceiurilor.
La nivel oficial, autoritățile de sănătate continuă să promoveze importanța interacțiunii directe pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor mici. În perioada următoare, se așteaptă ca aceste recomandări să fie înlocuite cu campanii de conștientizare și educație pentru părinți, menite să sprijine un stil de viață echilibrat pentru cei mici.
Potrivit datelor din 2023, aproape 65% dintre părinții din România recunosc că le este dificil să limiteze timpul copiilor în fața ecranelor, în condițiile unui ritm de viață foarte solicitant. La nivel național, oficializarea acestor recomandări se va face prin actualizarea ghidurilor de educație și sănătate, care vor fi distribuite începând cu luna martie.
