Amânare la CCR în cazul pensiilor magistraților
Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) s-au reunit vineri dimineață pentru a discuta, pentru a patra oară, despre constituționalitatea legii adoptate de Guvernul Bolojan, care modifică pensiile magistraților. La aproximativ 30 de minute de la începerea discuțiilor, aceștia au decis, în unanimitate, amânarea pronunțării. Motivul, conform unor surse din cadrul CCR, este necesitatea de a analiza un raport detaliat trimis de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) cu o zi înainte.
Motivele amânării
Raportul ICCJ, condusă de Lia Savonea, conține concluzii ale unei expertize contabile și susține că aplicarea noii legi ar duce la anularea totală a pensiilor de serviciu pentru magistrați. „Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc”, a precizat ICCJ, adăugând că toate calculele sugerează că pensiile de serviciu vor fi mai mici decât pensiile contributive. În lumina acestui raport, judecătorii CCR s-au văzut nevoiți să examineze cele peste 200 de pagini de documente trimise în ultima zi, amânând astfel luarea unei decizii definitive.
Această a patra ședință pe tema pensiilor magistraților a fost marcată și de revenirea la discuții a celor patru judecători propuși de PSD, care boicotaseră precedentele întâlniri. Aceștia, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga, au fost prezenți la dezbateri, însă decizia CCR a fost amânată din motive procedurale și necesitatea unei analize mai amănunțite.
Reacții din partea autorităților
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că Executivul nu a primit nicio cerere oficială din partea CCR de la ultima întâlnire, pe 29 decembrie. Aceasta a subliniat că formulările din sistemul juridic sunt complexe și că Guvernul se angajează să respecte toate reglementările legale. La rândul său, președinta CCR, Simina Tănăsescu, a clarificat că studiile de impact, deși utile, nu sunt criterii esențiale în analiza constituționalității legilor, reafirmând autonomia CCR în această privință.
Între timp, tensiunea dintre Guvern și CCR continuă să crească. Minoritatea din cadrul CCR a exprimat temeri că legea adoptată de Guvern ar putea afecta grav drepturile magistraților, și a cerut o clarificare publică din partea Executivului cu privire la intențiile sale.
Implicații pentru sistemul judiciar
Amânarea deciziei nu este doar o formalitate, ci are implicații directe asupra întregului sistem judiciar din România. Pensia de serviciu a magistraților se află în centrul unui vârtej de controverse legate de reforma pieței muncii și de încrederea publicului în instituțiile judiciare. Conform noilor reglementări, pensia de serviciu ar urma să fie redusă treptat, iar pentru mulți magistrați asta ar putea însemna un venit substanțial mai mic la pensionare.
Proiectul de lege, care a fost inițial adoptat în decembrie 2025, prevede o perioadă de tranziție de 15 ani și reducerea pensiei de serviciu la 70% din ultimul salariu net. În prezent, această pensie reprezintă 80% din ultimul salariu brut, ceea ce generează temeri cu privire la viabilitatea financiară a multor magistrați după pensionare.
Banii din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), estimat la 231 de milioane de euro, depind, de asemenea, de implementarea acestei reforme. Guvernul se află sub presiunea timpului, având ca termen limită adoptarea actului normativ până la sfârșitul lunii ianuarie 2026.
Viitorul pensiilor magistraților rămâne, așadar, in suspans, cu CCR obligată să reanalizeze toate datele înainte de a emite o decizie finală. De fiecare dată când instanțele de judecată sunt implicate în astfel de chestiuni legislative, complexitatea situației și impactul asupra sistemului judiciar devin evidente, lăsând în urmă o întrebare esențială: ce va urma?
