Curtea Constituțională a României stabilește că excluderea unui operator economic din procedurile de achiziție publică fără o decizie definitivă de condamnare încalcă prezumția de nevinovăție
Un precedent major pentru modul în care autoritățile publice trebuie să gestioneze procedurile de achiziții publice a fost anunțat recent de către Curtea Constituțională a României. Instanța supremă a clarificat, printr-o decizie unanimă, că excluderea unui operator economic din competițiile pentru atribuirea contractelor publice doar pe fondul unei investigații penale, fără pronunțarea unei condamnări definitive, reprezintă o încălcare a prezumției de nevinovăție.
Decizia Curții vine ca urmare a mai multor situații în care autoritățile de achiziții publice au respins oferte, invocând condiția ca operatorii economici să fie „neinvestigați” sau „necondamnați” penal. În multe cazuri, aceste măsuri au fost contestate în instanțe, iar deciziile CCR clarifică acum cadrul legal, subliniind că astfel de practici pot avea consecințe grave asupra drepturilor operatorilor economici.
Ce implică decizia pentru cumpărătorii publici și operatorii economici
Judecătorii constituționali au explicat, într-un comunicat transmis în aceste zile, că „excluderea unui operator economic de la procedura de achiziție doar pentru că este subiectul unei investigații penale, fără o decizie definitivă de condamnare, echivalează cu o încălcare a prezumției de nevinovăție.” Aceasta înseamnă că autoritățile trebuie să aștepte finalizarea procesului penal și pronunțarea unei hotărâri definitive înainte de a decide dacă un operator poate fi exclus din procedură.
Este o clarificare importantă, având în vedere că, anterior, mulți manageri de companii și reprezentanți ai sectorului privat erau excluși temporar sau definitiv din anumite contracte publice în etapa investigațiilor penale, chiar dacă nu existau probe concludente sau condamnări. Decizia Curții asigură o interpretare clară, consolidând drepturile operatorilor și protejând cadrul legal față de practici arbitrare sau abuzive.
De ce a fost nevoie de clarificare la nivel constituțional
Situațiile în care compania X, de exemplu, a fost eliminată dintr-un proces de achiziție după ce a fost pusă sub învinuire pentru o infracțiune economică, chiar dacă ancheta nu a dus încă la o sentință finală, au devenit frecvente. Mulți experți susțineau, anterior, că autoritățile trebuie să protejeze interesele statului și să evite riscurile legate de fraudă sau corupție, dar această abordare a fost criticată pentru lipsa de respect față de drepturile fundamentale ale operatorilor.
În urma presiunilor din partea asociațiilor de specialitate și a deciziilor recente ale Curții, instituțiile publice trebuie să adapteze procedurile pentru a respecta principiul prezumției de nevinovăție. Aceasta înseamnă că, în cazul în care o companie este suspectată, dar încă nu a fost condamnată definitiv, nu poate fi exclusă automat din procesul de atribuire.
**Impact asupra sistemului de achiziții publice și anticipatele decizii”
Expertiza juridică și practică în domeniul achizițiilor publice indică faptul că această decizie a CCR va duce la o clarificare a procedurilor și la o mai mare responsabilitate în gestionarea cazurilor penale în raport cu drepturile operatorilor. În același timp, autoritățile trebuie să își regândească politica de selecție și excludere, pentru a evita riscul de a fi contrazise în instanță pentru încălcarea drepturilor fundamentale.
De asemenea, această decizie poziționează România pe un drum clar, în consonanță cu principiile europene privind drepturile fundamentale și proceduralitatea justiției. În timp ce combaterile corupției și fraudei rămân priorități, respectarea prezumției de nevinovăție devine esențială pentru asigurarea unui echilibru între interesele statului și drepturile companiilor.
Care sunt următoarele pași?
Autoritățile de achiziții publice și instituțiile implicate urmează să adapteze ghidurile și procedurile pentru a se conforma acestei decizii. În plus, trebuie avute în vedere și modificări legislative sau reguli interne deja discutate în Parlament, pentru a preveni aplicarea unor măsuri nejustificate sau discriminatorii în raport cu operatorii economici verificați penal.
Deși decizia CCR a creat un cadru mai clar, ea nu înseamnă, în niciun caz, o înlăturare a temerilor legate de frauda sau corupție în achizițiile publice. Mai degrabă, ea reconfirmă faptul că protejarea drepturilor fundamentale trebuie să stea în centrul oricărei decizii administrative, indiferent de natura cazului sau de interesele politice și economice din spate.
Pe măsură ce vizează consolidarea statului de drept, această decizie deschide un nou capitol în modul în care România va gestiona transparența și echitatea în atribuirea contractelor publice, într-o perioadă în care aceste aspecte sunt mai importante ca oricând pentru stabilitatea economică și încrederea cetățenilor.
