Curtea Constituțională a României a hotărât recent să respingă, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele țării, Nicușor Dan, împotriva unei ordonanțe de urgență adoptate în 2024. Decizia vine după o serie de controverse legate de modul în care Guvernul a reglementat modul de înscriere a proprietăților asupra construcțiilor aferente rețelei de metrou, în special în contextul extinderii infrastructurii metroului din Capitală.
Decizia CCR și implicațiile legislative
Curtea a constatat faptul că atât legea de aprobare a ordonanței, cât și ordonanța în sine, nu sunt în concordanță cu cerințele constituționale. În comunicatul oficial al instanței, se precizează că acest tip de reglementare trebuia introdus prin lege organică, și nu printr-un act normativ de nivel inferior, precum ordonanța de urgență. Această interpretare are la bază prevederile Art.73 alin. (3) lit. m) din Constituție, care determină strict domeniul de aplicare al legilor organice, considerate norme fundamentale în stabilirea cadrului legal pentru proprietate și autorizații de construire.
Contextul legislativ și controversele prealabile
Ordinea de zi legislativă a fost marcată de adoptarea rapidă a unei ordonanțe de urgență ce a schimbat procedura de înscriere a dreptului de proprietate asupra construcțiilor pe rețeaua de metrou. Până în prezent, acest proces presupunea obținerea unui certificat de atestare a construcției, eliberat de autoritatea locală, de exemplu Primăria Capitalei. Noul act normativ elimina această obligație, bazându-se exclusiv pe autorizația de construire emisă de Ministerul Transporturilor.
Nicușor Dan a contestat această soluție, afirmând că ea reduce semnificativ mecanismele de control asupra respectării condițiilor de siguranță și legalitate, punând în pericol siguranța publicului. Președintele argumentează că eliminarea certificatului de atestare a construcției ar putea duce la situații în care construcțiile nu sunt conforme cu normele tehnice, iar lipsa verificărilor suplimentare slăbește controalele în domeniu.
Riscuri și discriminări semnalate de președinte
De asemenea, Nicușor Dan a susținut că legea adoptată discrimină anumite entități, în special Metrorex, compania de stat responsabilă cu gestionarea rețelei de metrou din București. El consideră că reglementarea favorizează această societate în detrimentul altor operatori sau entități publice și private care derulează proiecte de infrastructură similare. El a atras atenția că această excepție unică, introdusă pentru Metrorex, ar putea crea diferențe în modul de acreditare a construcțiilor și, implicit, discriminări între operatori.
Importanța unei reglementări clare
Specialiștii în drept și urbanism au subliniat încă de la debutul controverselor faptul că legislația în domeniul proprietății și al autorizării construcțiilor trebuie să fie clară și să respecte rigorile constituționale. O reglementare adoptată fără respectarea acestor norme riscă să lase spațiu de interpretare și să conducă la abuzuri sau disfuncționalități în gestionarea infrastructurii de interes național.
În contextul deciziei CCR, perspectivele înainte rămân marcate de incertitudine, dar și de necesitatea unei reforme legislative solide, care să asigure atât celeritatea în dezvoltarea infrastructurii, cât și respectarea strictă a normelor legale și de siguranță. Autoritățile vor trebui acum să regândească modul în care reglementează procesul de intabulare și autorizare, posibil prin inițiative legislative concrete care să respecte constituția și principiile egalității.
Pe măsură ce dezbaterile continuă, se pare că principalul impact al acestei decizii va fi nevoie de o intervenție legislativă clară, care să pună în acord toate normele legale în domeniu și să clarifice cadrul de legislație pentru infrastructura de interes național din România. Între timp, toate părțile implicate rămân în așteptarea unui nou cadru legal, menit să asigure nu doar dezvoltarea rapidă a rețelei de metrou, ci și respectarea strictă a normelor de siguranță și transparență.
Sursa: Buletin.de