Conform Digi24: CCR amână decizia privind conflictul Guvern-ÎCCJ pe salarii
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis amânarea pentru data de 23 septembrie a pronunțării în cazul sesizării depuse de premierul interimar Ilie Bolojan. Obiectul sesizării îl constituie un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), pe tema obligativității plății unor restanțe salariale către magistrați, estimate de Executiv la peste 4 miliarde de lei. Dezbaterile judecătorilor constituționali, care au durat peste o oră, au inclus prezentarea argumentelor din partea ambelor instituții implicate.
Argumentele părților în disputa salarială
Executivul, prin vocea premierului în funcție, consideră că obligarea directă a Guvernului prin hotărâre judecătorească de a aloca fonduri pentru restanțe salariale afectează deficitul bugetar și reprezintă o depășire a atribuțiilor specifice puterii judecătorești. Guvernul susține că elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea fondurilor din rezerva bugetară sunt prerogative exclusive ale puterii executive și legislative, conform legilor finanțelor publice și codului administrativ.
Pe de altă parte, reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție au invocat faptul că nu este o situație fără precedent ca o instanță să oblige o instituție publică să achite drepturi salariale restante și au respins acuzația conform căreia și-ar fi depășit competențele. Instanța supremă a inițiat demersuri în instanță pentru recuperarea acestor restanțe, apariția lor fiind cauzată de majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Contextul juridic și valoarea disputei
Sesizarea CCR a fost depusă de Guvern după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a acționat în instanță Executivul și a obținut în primă instanță obligarea la plata restanțelor salariale. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat anterior că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară, subliniind că scopul puterii judecătorești este de a interpreta și aplica legile existente, nu de a stabili modul de distribuție a banilor publici sau de a aloca fonduri pentru un singur sector.
Potrivit afirmațiilor sale, în luna martie, Înalta Curte a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde de lei, sume ce includeau restanțe salariale și penalități. Curtea de Apel București a admis acțiunea și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite aceste drepturi, inclusiv prin rectificare bugetară, impunând penalități de 1% pe zi din suma restanței pentru fiecare zi de întârziere după rămânerea definitivă a hotărârii. Aceste penalități ar fi putut ajunge la 48 de milioane de lei pe zi. În plus, au fost stabilite și amenzi pentru Ministerul Finanțelor și Guvern. Valoarea totală a solicitărilor, incluzând și sumele pentru zona de Parchet, este estimată la aproximativ 3 miliarde de lei. Ministerul de Finanțe a considerat că o astfel de decizie ar aduce atingere separației puterilor în stat și ar crea prejudicii bugetului de stat.
Decizia Curții de Apel București din 5 mai a obligat Guvernul și Ministerul de Finanțe să pună în executare hotărârea în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă, sub sancțiunea unor penalități considerabile. Cererea instanței Supreme a fost semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, iar soluționarea a avut loc rapid.
Pronunțarea finală a Curții Constituționale este așadar așteptată pe 23 septembrie.
Sursa: Digi24
