Lumina Sfântă, simbol al Învierii, ajunge în casele românilor în noaptea de Paște, aducând cu sine speranță și credință. Tradiția spune că lumina aprinsă în biserică este purtată acasă și păstrată, dar ce se întâmplă cu această flacără după slujbă?
Lumânarea de la Înviere, considerată un simbol al biruinței vieții asupra morții, este un element central al sărbătorilor pascale pentru creștinii ortodocși. În noaptea de Înviere, credincioșii merg la biserică pentru a lua Lumina Sfântă și a o duce în casele lor. Gestul are o semnificație profundă, marcând un moment de comuniune și spiritualitate.
Tradiții și obiceiuri legate de lumânarea de Înviere
După slujba de Înviere, lumânările sunt aprinse și duse acasă. Credincioșii intră în casele lor cu lumina aprinsă, trecând pragul și făcând semnul crucii. Mulți creștini aprind cu această lumină toate candelele din casă, crezând că astfel aduc prezența divină în gospodărie. Lumânarea de la Înviere este considerată sfântă și este păstrată cu grijă.
Alte persoane aleg să aprindă lumânarea în fiecare seară din Săptămâna Luminată. Scopul este de a menține vie atmosfera de sărbătoare și de a celebra continuu Învierea Domnului. Există și credincioși care păstrează lumânarea pe tot parcursul anului, aprinzând-o în momente de cumpănă sau atunci când simt nevoia de ajutor divin. Această practică subliniază importanța luminii ca simbol al speranței și al credinței. Se spune că lumina poate aduce alinare în momente dificile.
De unde provine Lumina Sfântă
Lumina Sfântă, numită și focul haric, este considerată o minune care are loc în fiecare an la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Această minune simbolizează Învierea lui Iisus Hristos. Pogorârea Sfintei Lumini are loc în fiecare an în Sâmbăta Mare. Una dintre cele mai vechi atestări documentare este consemnată după ce perșii au cucerit Ierusalimul în anul 617 D.Hr.
Obiceiul de a păstra lumânarea de la Înviere este o tradiție cu o vechime considerabilă. Lumânările aprinse în noaptea de Înviere rămân un simbol puternic al speranței și credinței.
În contextul politic actual, cu Nicușor Dan în funcția de Președinte și Ilie Bolojan ca Prim-Ministru, sărbătorile pascale reflectă unitatea și credința românilor, în ciuda contextului socio-economic european și global.
