Conform Gândul: Centrala nucleară de la Cernavodă nu va putea fi repornită în următoarele zece zile, din cauza nivelului scăzut al Dunării. Directorul tehnic al Nuclearelectrica, Emil Macovei, a declarat că debitul fluviului nu este suficient pentru a asigura funcționarea unităților. Autoritățile nu pot oferi o dată exactă pentru reluarea activității, prognozele privind creșterea debitului fiind rezervate.
Situația debitului Dunării și consecințele
Emil Macovei a precizat: „În următoarele zece zile nu vom avea suficientă apă pe Dunăre ca să putem porni una din cele două unități”. Această declarație subliniază gravitatea situației, având în vedere că cele două reactoare de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din energia dispecerizabilă a României. Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august, ambele din cauza debitului istoric de scăzut al Dunării.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a confirmat incertitudinea legată de redeschiderea centralei. „Nu putem avansa o dată pentru redeschiderea centralei. Prognozele sunt rezervate. Debitul încă nu crește”, a afirmat Bușoi la conferința RO 3.0 „Securitatea energetică în fața schimbărilor climatice”. El a adăugat că se depun eforturi pentru a grăbi redeschiderea prin lucrări de dragare în zona Cernavodă, realizate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați.
Impactul asupra sistemului energetic și strategii de viitor
Virgiliu Ivan, directorul Dispeceratului Energetic Național, a recunoscut că sistemul energetic a traversat o perioadă dificilă, însă a funcționat în siguranță. El a menționat că amploarea crizei provocate de secetă și caniculă a fost neașteptată, dar România a reușit să facă față. Pentru luna septembrie, consumul de energie este estimat a fi moderat, între 7.000 și 7.500 MW, iar pentru octombrie, maximul ar putea ajunge la 7.700 MW.
În contextul provocărilor actuale, România își propune să dezvolte capacitățile de energie regenerabilă. Până în 2030, țara vizează atingerea a 10 GW de energie solară și eoliană. Autoritățile pregătesc investiții substanțiale în sisteme de stocare, în special baterii și soluții hidro, pentru a spori siguranța sistemului energetic. Ministerul Energiei a cofinanțat deja 30 de proiecte prin PNRR, în valoare de peste 200 de milioane de euro, iar alte proiecte beneficiază de finanțare prin Fondul pentru Modernizare. De asemenea, există o schemă de contracte pentru diferență în valoare de peste 3 miliarde de euro, destinată investițiilor în energie regenerabilă. Peste 2 miliarde de euro sunt disponibile pentru proiecte energetice care trebuie finalizate până în 2030, cu un accent deosebit pe dezvoltarea capacităților de stocare.
Sursa: Gândul
