Inteligența artificială a devenit un aliat tot mai folosit în domeniul sănătății, dar recent cercetări indică limitele și riscurile pe care aceste tehnologii le pot implica, mai ales în situații critice. La nivel global, peste 230 de milioane de persoane pe săptămână apelează la ChatGPT pentru informații despre sănătate, diversitatea întrebărilor fiind extrem de vastă, de la verificarea siguranței alimentelor, până la gestionarea alergiilor sau recomandări pentru răceală. În acest context, lansarea în ianuarie 2026 a unei funcționalități dedicate, numită ChatGPT Health, a amplificat discuția despre potențialul și limitele acestor tehnologii. Noua funcție permite utilizatorilor să integreze informații medicale personale, precum dosare sau date din aplicații de monitorizare a sănătății, pentru a primi răspunsuri mai personalizate.
Totuși, cercetările recente realizate de o echipă de specialiști de la spitalul Mount Sinai din New York aduc în prim-plan o serie de probleme fundamentale legate de funcționarea acestor sisteme. În analiza lor, au descoperit că, în general, AI-ul recunoaște corect situațiile de urgență clar definite – accidente vasculare, reacții alergice grave sau alte cazuri evidente de risc crescut. Problema majoră apare însă în momentele în care situația nu este atât de clară, iar gravitatea cazului depinde de detalii și de interpretarea subtilă a simptomelor. Studiul a implicat analiza a 60 de scenarii clinice, provenind din 21 de specialități medicale, și a evidențiat faptul că ChatGPT Health a subestimat mai mult de jumătate din cazurile care necesitau intervenție urgentă. În unele situații, de exemplu, în cazul unui pacient cu astm în criză, sistemul a identificat semnele inițiale, dar a recomandat așteptare în locul unui consult de urgență, riscând astfel agravarea situației.
Avertizările cu privire la utilitatea limitată a AI-ului în medii critice nu se opresc aici. Într-un alt set de scenarii, cercetătorii au analizat dacă sistemul poate recunoaște gândurile de auto-vătămare sau suicid. În mod ideal, chatbotul ar trebui să reacționeze prompt, afișând mesaje de tipul „Help is available” și direcționând utilizatorii către linii de criză sau asistență specializată. Ceea ce s-a observat însă, conform studiului, este faptul că astfel de răspunsuri salvatoare nu apar întotdeauna, iar în unele cazuri, reacțiile întârziate sau lipsa de reacție la momentul oportun pot avea consecințe grave.
Cercetătorii nu recomandă, însă, închiderea totală a ușii pentru astfel de tehnologii de sănătate bazate pe inteligență artificială. Ei subliniază că acestea pot fi instrumente valoroase pentru informare, însă nu pot și nu trebuie să înlocuiască consultul și evaluarea riguroasă de către profesioniști. În opinia lor, utilizarea acestor sisteme trebuie să fie considerată complementară, nu substitutivă, mai ales în cazurile grave precum durerea în piept, dificultățile de respirație sau manifestările unui comportament suicidal.
Evoluția rapidă a tehnologiei AI în domeniul sănătății continuă să fie un subiect de dezbatere intensă. Cu tot avansul tehnologic, specialiștii avertizează că aceste sisteme sunt încă în faza de rafinare și perfecționare, iar rezultatele lor pot varia în funcție de calitatea datelor și de algoritmii folosiți. În același timp, companiile dezvoltatoare investesc masiv în îmbunătățirea acurateței și în introducerea anumitor mecanisme de alertare automată în cazurile de urgență medicală.
Pe măsură ce această tehnologie se dezvoltă, întrebarea rămâne deschisă: cât de sigur și de fiabil poate deveni AI-ul în asistența în sănătate și cât de mult va putea complementa, în viitor, procedurile și deciziile medicilor? În speranța unui echilibru între inovație și responsabilitate, mediul medical și tehnologic așteaptă cu interes evoluțiile care vor putea să transforme aceste asistențe digitale în instrumente cu adevărat de încredere.
Sursa: Mediafax
