O companie de asigurări din Statele Unite ale Americii, Nippon Life Insurance Company of America (Nippon), a dat în judecată OpenAI Foundation și OpenAI Group PBC, dezvoltatorii sistemului de inteligență artificială ChatGPT. Motivul? Asistentul virtual ar fi oferit consultanță juridică unei asigurate, lucru care a dus la încălcarea unui acord și la multiple acțiuni în justiție, generând costuri pentru companie.
ChatGPT acuzat de exercitarea ilegală a profesiei de avocat
Plângerea a fost depusă la începutul lunii martie 2026 la jurisdicția federală din Illinois. Nippon acuză ChatGPT de interferență delictuală cu un contract, abuz de procedură și exercitarea ilegală a profesiei de avocat. Compania solicită daune-interese și penalități. Cazul ridică întrebări importante despre responsabilitatea legală în contextul inteligenței artificiale. Se pune problema calificării activității sistemului, a legăturii de cauzalitate dintre răspunsurile generate și daunele suportate de terți, dar și a rolului politicilor de utilizare a inteligenței artificiale în determinarea vinovăției. Dezbaterile și, mai ales, decizia instanței ar putea crea un precedent important pentru viitoarele procese în astfel de situații.
Tehnologiile bazate pe inteligența artificială, inclusiv cele generative, transformă profund practica juridică. Motoarele de căutare automatizate, asistenții de redactare și platformele de gestionare a litigiilor sunt deja o realitate în cabinetele de avocatură. Avocații se confruntă cu o schimbare a rolului lor, fiind asistați sau chiar parțial înlocuiți în anumite sarcini. Această evoluție ridică noi întrebări despre răspunderea profesională. Ce se întâmplă când un sfat eronat provine de la un algoritm defectuos sau de la date eronate? Utilizarea datelor personale ale clienților de către avocați prin intermediul inteligenței artificiale ridică, de asemenea, probleme.
Asistența juridică automatizată, sub lupa justiției
În cazul în speță, asigurata Nippon a apelat la ChatGPT pentru asistență juridică după ce încheiase un acord amiabil cu compania. Conform plângerii, sistemul de inteligență artificială a oferit analize, argumente și proiecte de documente care au condus la reluarea litigiului. Reclamanta susține că ChatGPT a acționat ca și consilier juridic, fără obligațiile și responsabilitățile unui avocat.
Un aspect central al cazului este calificarea activității sistemului de inteligență artificială. Dacă ChatGPT ar fi oferit doar informații generale, problema s-ar fi limitat la acuratețea datelor. Situația se schimbă radical dacă sistemul a oferit o strategie personalizată adaptată unui litigiu specific. În acest caz, sistemul ar putea fi considerat un furnizor de servicii juridice, supus responsabilităților aferente. Stabilirea legăturii de cauzalitate reprezintă o provocare. Nippon trebuie să demonstreze rolul ChatGPT în acțiunile asiguratei și în suportarea daunelor. Întrucât rezultatele inteligenței artificiale sunt probabiliste și contextuale, reconstrucția rolului lor în formarea voinței utilizatorului devine dificilă.
Condițiile contractuale de utilizare și garanțiile tehnice sunt, de asemenea, importante. OpenAI a înăsprit ulterior politicile sale de utilizare, interzicând consilierea juridică personalizată prin ChatGPT. Instanța va analiza dacă aceste măsuri au fost suficiente și dacă au influențat gradul de vinovăție al companiei.
Cazul anunță tipul de litigii pe care jurisdicțiile le vor avea de soluționat pe măsură ce sistemele de inteligență artificială devin mai complexe. Criteriul decisiv al răspunderii furnizorului ar putea fi gradul de substituire a inteligenței artificiale a activității unui profesionist reglementat.
Profesorul universitar dr. Mircea Duțu, director emerit al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, a declarat că inteligența artificială nu poate înlocui pe deplin profesia de avocat. Potrivit acestuia, inteligența artificială o transformă profund, automatizând sarcinile repetitive.
