Cinci state europene, printre care Germania, Italia și Spania, au transmis Comisiei Europene o solicitare pentru o soluție comună la criza energetică, menită să gestioneze impactul creșterii prețurilor la energie în rândul populației și companiilor. Scrisoarea, semnată de miniștrii de finanțe din Austria, Germania, Italia, Portugalia și Spania, a fost trimisă pe data de 3 aprilie 2026 către comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, și conține propuneri pentru taxarea profiturilor excepționale ale companiilor din sectorul energetic.
Cei cinci miniștri europeni cer introducerea unui impozit temporar pe profiturile obținute de companiile din energie, profituri considerate de aceștia ca fiind spectaculoase, în contextul creșterii accelerate a prețurilor la gaze și petrol. În scrisoare, autorii solicită o acțiune coordonată pentru a redistribui o parte din aceste profituri către bugetele publice și pentru a sprijini consumatorii vulnerabili, îngrijorați de facturile tot mai mari la energie.
„Este nevoie de o reacție comună pentru a atenua impactul crizei energetice asupra cetățenilor și economiilor noastre,” se arată în documentul transmis. Propunerile vizează, pe lângă taxarea excepțională, și promovarea unor măsuri de reducere a dependenței de sursele fosile și impulsionarea investițiilor în energie verde.
După escaladarea crizei, România a fost printre primele țări din Uniunea Europeană care a instituit o „contribuție de solidaritate” asupra companiilor petroliere. Măsura a fost aplicată în 2022 și a presupus o taxare temporară asupra profiturilor celor mai mari jucători din sector, către bugetul de stat, pentru susținerea consumatorilor și a sistemului social.
Potrivit autorităților române, aceste măsuri au fost necesare pentru a susține populația în condițiile creșterii accelerate a prețurilor la energie, dar și pentru a evita creșterea costurilor sociale.
Deși cele cinci țări semnatare au făcut front comun pentru o acțiune coordonată la nivel UE, alte state membre au adoptat poziții diferite. Unele răspund cu reticență, invocând impactul negativ asupra investițiilor și asupra competitivității sectorului energetic în Europa.
Reacțiile din cadrul forurilor europene indică o dezbatere aprinsă privind echilibrul între măsurile fiscale și stimularea investițiilor în energie durabilă, precum și modalitățile de a combate efectele crizei fără a afecta capacitatea de recuperare economică a blocului.
Pe fondul acestor discuții, Comisia Europeană a anunțat că va analiza propunerile și va prezenta, în următoarele săptămâni, un cadru legal pentru posibile măsuri comune. În acest context, șefii de stat și de guvern ai UE au fost invitați la o videoconferință pe 15 aprilie, pentru a discuta mai în amănunt despre strategiile comune pentru gestionarea crizei energetice.
