Un coif dacic, furat din Muzeul Drents din Assen, Olanda, în ianuarie 2025, a fost recuperat cu ajutorul unui detectiv privat cunoscut pentru activitatea sa în domeniul operațiunilor cu opere de artă

Detalii despre recuperarea artefactului

Coiful, care datează din secolele I-IV înainte de Hristos, a fost extras în starea relativ intactă, deși prezintă o mică îndoitură, rezultat al intervenției violente a hoților, care au folosit explozivi pentru a pătrunde în muzeu. După recunoașterea și preluarea artefactului, autoritățile olandeze au sugerat că obiectele au fost predate prin intermediul avocaților suspecților, ceea ce indică o posibilă înțelegere între infractori și legiști.

Arthur Brand, detectiv cunoscut pentru implicarea în cazuri de opere de artă, a declarat că echipa a rămas optimistă încă de la început. În ciuda faptului că doar o mică parte dintre obiecte sunt de regulă recuperate, el a afirmat că lucrurile au evoluat bine în acest caz. “E incredibil. Eram foarte optimiști și aveam mari speranțe că obiectele vor putea fi recuperate, întrucât se credea că hoții nu au avut timp să le topească, dar e mai ușor de zis decât de făcut”, a menționat Brand.

Valoarea istorică și afectarea culturii românești

Coiful de la Coțofenești are o semnificație deosebită pentru istoria țării, fiind o piesă reprezentativă pentru arta și cultura dacică din urmă cu 2.500 de ani. Multe cărți de istorie pentru copii din România includ aceasta pe lista celor mai importante artefacte, fiind perceput ca un simbol al identității naționale. În timpul prezentării de joi, artefactele au fost expuse în condiții de siguranță, păzite de polițiști înarmați, în spatele unor vitrine de protecție.

Procurorii olandezi au anunțat că obiectele sunt relativ întregi, însă coiful prezintă o mică îndoitură. Deși hoții au folosit explozivi pentru a pătrunde în muzeu, artefactele nu au fost grav afectate. La rândul lor, autoritățile române și experții au subliniat importanța recuperării acestor tezaure, ce reprezintă o parte esențială din patrimoniul național.

William van Langh, directorul Muzeului Drents, a spus că colegii lui s-au simțit “profund emoționați, fericiți, ușurați și recunoscători” pentru recuperarea obiectelor. Șefa diplomației române, Oana Țoiu, a anunțat pe online că artefactele vor reveni în curând în țară și vor fi expuse publicului într-un mod sigur.

Pentru statul român, recuperarea a însemnat și banii dați ca despăgubiri, suma fiind în curs de recuperare, în funcție de starea de conservare a artifactelor. Anul trecut, România a încasat 5,7 milioane de euro din asigurările pentru pierderea acestor obiecte valoroase, iar procesul celor trei suspecți urmează să înceapă la sfârșitul acestei luni, conform sursei oficiale.

Fostul ministru al Culturii, Natalia Intotero, a criticat modul în care au fost gestionate expozițiile, menționând că pierderea tezaurelor ar fi fost evitată dacă expoziția de la Assen ar fi fost mai bine organizată. Ea a subliniat că astfel de incidente, similare celor din Portugalia, Spania sau Italia, reprezintă un atac la adresa identității naționale și a moștenirii culturale a României.

Ministrul a menționat, de asemenea, că procesul celor doi bărbați, de 35 și 21 de ani, pentru furtul din Assen, urmează să înceapă la sfârșitul acestei luni, adăugând o nouă etapă în lupta pentru recuperarea tezaurelor naționale.