Primele imagini cu coiful de la Coțofenești și două brățări dacice recuperate după furtul din Muzeul Drents (Olanda)
După aproape un an de la jaful care a zguduit Muzeul Drents din Assen, primele imagini și detalii despre obiectele furate au fost făcute publice. Coiful de AUR, datând din secolul al V-lea î.Hr., și două dintre cele trei brățări dacice recuperate au fost prezentate, ziua în care au fost găsite fiind 2 aprilie 2026. Obiectele, care au aparținut colecției Muzeului Național de Istorie din București, au fost descoperite în condiții surprinzătoare și prezentate oficial în cadrul unei conferințe de presă organizate la muzeul din Assen.
Reacția autorităților olandeze și italianizarea anchetei
Un purtător de cuvânt al Parchetului din Țările de Jos a anunțat, în cadrul conferinței, că ancheta a condus la recuperarea valorilor și la identificarea primei piese importante – coiful dacic din AUR, datând din secolul al V-lea î.Hr. Potrivit sursei, obiectul a fost găsit în Europa de Vest, îngropat și învelit într-un prosop, într-o zonă apropiată de orașul Assen.
„Este o reușită importantă pentru echipa noastră de anchetă. Coiful a fost localizat și recuperat, fiind într-o stare relativ bună, deși s-a constatat că a suferit unele deteriorări ușoare”, a declarat oficialul. Surse din anchetă au precizat că, în urma verificărilor, obiectul fusese ascuns bine și învelit pentru a încerca protejarea lui de eventualele deteriorări sau de descoperiri.
Cele două brățări, care completează colecția furată, au fost, de asemenea, recuperate, dar cu unele daune minore. În prezent, anchetatorii exclud orice posibilitate ca obiectele să fi fost distruse în timpul furtului sau ulterior. Dosarul penal continuă, iar autoritățile au anunțat că următoarele audieri și identificări ale suspecților vor avea loc în următoarele zile.
Furtul și daunele materiale ale muzeului
Potrivit estimărilor, pagubele materiale suferite de Muzeul Drents din Assen în urma jafului din ianuarie 2025 se ridică la aproximativ 250.000 de euro. Suma include costurile pentru reparația ușii aruncată în aer, a vitrinelor sparte și a plafonului avariat, precum și cheltuielile de curățenie și refacere a interiorului clădirii.
„Evenimentul a fost extrem de grav, nu doar din punct de vedere al pierderii culturale, ci și din cauza intervenției practiced și a riscului uman. În noaptea jafului, suspecții au folosit explozivi pentru a pătrunde în muzeu, provocând pagube serioase”, a explicat purtătorul de cuvânt al instituției. Ancheta continuă pentru identificarea și trimiterea în judecată a celor responsabili, iar autoritățile române au fost, deja, chemate să colaboreze în acest caz.
Recuperarea obiectelor și reacția autorităților din România
Ministrul Culturii a anunțat, în septembrie 2025, că statul român a primit despăgubiri în cuantum de 5,7 milioane de euro, plată realizată de compania de asigurări în urma pierderii celor patru bunuri culturale mobile furate. Printre acestea, se numără coiful dacic și brățările, obiecte de o valoare inestimabilă pentru arheologia și istoria națională.
„Este un pas important pentru recuperarea patrimoniului național. Colaborarea internațională și eforturile de peste un an au dat roade”, a spus un oficial din Ministerul Culturii, adăugând că recuperarea acestor obiecte reprezintă o victorie pentru întreaga comunitate academică și culturală din România.
Procedurile judiciare continuă, iar în fața tribunalului din Assen se află deja trei suspecți, aduși pentru audiere. Trei bărbați, Jan B. (21), Douglas Chesley W. (37) și Bernhard Z. (35), sunt considerați principali suspecți în dosarul furtului și vor fi aduși în fața instanței pentru a răspunde pentru înaltă gravitate a infracțiunilor.
Ce urmează pentru patrimoniul dacic
Între timp, autoritățile române și olandeze se pregătesc pentru o discuție oficială privind securitatea și prevenirea acestor infracțiuni în domeniul patrimoniului cultural. Recunoașterea primelor imagini și detalii despre recuperarea obiectelor a fost salutară, dar rămâne cazul celor trei brățări din AUR și al coifului de la Coțofenești, a căror valoare nu poate fi cuantificată în simple cifre.
Pentru specialiști, aceste obiecte nu reprezintă doar bunuri valoroase, ci fragmente din identitatea națională a României, iar recuperarea lor după un furt atât de elaborate a rămas o mare reușită a anchetei internaționale. Anul acesta, apariția acestor imagini și detalii a reamintit sensibilitatea acestei situații, dar și rolul crucial pe care îl joacă colaborarea transnațională în protejarea patrimoniului cultural universal.
