Tezaurul dacic furat de la Muzeul din Drents, recuperat în cele din urmă în România
Coiful de AUR de la Cotofenești și cele trei brățări dacice au fost recuperate, anunță surse olandeze și oficialii români. Anunțul adaugă un nou capitol în cazul furtului de artă din muzee europene, după o anchetă care a durat peste un an și a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care un astfel de jaf putea avea loc.
Recuperarea tezaurului: un efort comun
Potrivit publicației RTV Drenthe, tezaurul dacic furat, inclusiv vestigii datând din secolele V-IV î.Hr., a fost găsit și readus în posesia autorităților române. De această dată, recuperarea a fost posibilă cu ajutorul colaborării dintre Poliția olandeză și instituțiile din România. Ministerul României de Externe a confirmat oficial această veste, precizând că tezaurul a fost returnat și nu mai există pericol ca piesele unice să rămână pierdute pe termen nedeterminat.
Detalii despre furt: jaful care a cutremurat muzeele europene
Furtul s-a petrecut în dimineața zilei de 25 ianuarie 2024, atunci când trei bărbați au pătruns în Muzeul Drents din Assen, Olanda. Potrivit anchetatorilor, aceștia au avut la dispoziție doar trei minute pentru a acționa. Au spart intrarea folosind o bombă de artificii, apoi au distrus două vitrine cu barosul și, în final, au reușit să fure obiectele valoroase înainte ca poliția să ajungă la fața locului.
În timpul intervievărilor, suspecții, identificați ca Douglas Chesley W., Bernhard Z. și Jan B., au negat implicarea în mod direct în furt și au refuzat să ofere informații despre piesele furate. Cu toate acestea, anchetatorii consideră că metodele folosite și probele întâlnite indică o planificare atentă și utilizarea unor dispozitive explozive pentru pătrunderea în muzeu.
Reacția autorităților și a specialiștilor
În cursul după-amiezii, la Muzeul Drents va avea loc o conferință de presă, la ora 14:00 (15:00, ora României), unde oficialii vor explica ultimele evoluții ale anchetei. În comunicatele oficiale, autoritățile române și olandeze au evitat să ofere detalii concrete despre modul în care tezaurul a fost localizat, preferând să puncteze că fiind parte a unei operațiuni eficiente de recuperare a patrimoniului cultural furat.
Specialiștii în arheologie și muzeografie subliniază importanța acestei reușite, mai ales în contextul în care colecția de la Muzeul Național de Istorie a României conține obiecte unice, valoroase nu doar pentru România, ci și pentru patrimoniul european.
Valoarea și simbolismul pieselor
Coiful de AUR de la Cotofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., și cele trei brățări dacice, vechi de aproximativ două milenii, provin din colecția Muzeului Național de Istorie a României. Aceste artefacte reprezintă o punte între cultura dacică și istoria antică a zonei, fiind expuse în cadrul unei expoziții de amploare, intitulată „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”. La această expoziție participaseră peste 600 de relicve din metale prețioase provenind din arheologie.
Guvernul olandez a achitat și despăgubiri de 5,7 milioane de euro pentru tezaurul dacic, o sumă considerată reprezentativă pentru valoarea culturală și istorică a obiectelor furate.
Perspectiva autorităților române
Reprezentanții Ministerului României de Externe au salutat această noutate, punând accent pe eforturile comune de a proteja și recupera patrimoniul național. “Este o veste foarte bună pentru România. Suntem recunoscători partenerilor din Olanda pentru colaborarea strânsă și profesionalismul de care au dat dovadă în această anchetă”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului.
Pentru moment, nu au fost anunțate alte detalii legate de modul în care au fost localizate piesele, dar oficialii români vor monitoriza îndeaproape evoluția situației și vor continua colaborarea pentru identificarea și recuperarea oricăror alte bunuri susceptibile de a fi fost implicate în rețeaua de traficare a artefactelor.
O mână de ajutor pentru patrimoniul mondial
Recuperarea tezaurului dacic furat de la Muzeul din Drents este un exemplu de colaborare internațională eficientă în lupta pentru protejarea siturilor și obiectelor arheologice de valoare. Cu toate că jafurile de acest gen rămân o amenințare serioasă, acest caz arată că, prin mobilizare rapidă și cooperare, bunurile culturale pot fi readuse acasă.
Este un semnal clar că valorile noastre istorice trebuie protejate și urmărite cu strictețe, iar autoritățile de pe ambele maluri ale Europei trebuie să continue să colaboreze pentru a preveni astfel de incidente în viitor.
