Comisia Europeană investighează ajutorul de stat pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă
Comisia Europeană a demarat o investigație aprofundată pentru a evalua conformitatea cu normele UE privind ajutoarele de stat a sprijinului public planificat de România pentru retehnologizarea și prelungirea duratei de viață a Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Reactorul, care asigură aproximativ 10% din necesarul de energie electrică al țării, urmează să fie modernizat pentru a funcționa încă 30 de ani. Valoarea estimată a proiectului este de 3,2 miliarde de euro.
Ce presupune proiectul de la Cernavodă
În ianuarie 2026, România a notificat Comisia Europeană despre intenția de a sprijini retehnologizarea reactorului Unității 1. Obiectivul este menținerea capacității de producție la 706 megawați și prelungirea funcționării cu trei decenii. Unitatea a fost pusă în funcțiune în 1996 și, conform estimărilor, ar urma să ajungă la finalul duratei de viață în 2027.
Compania Națională Nuclearelectrica, controlată majoritar de statul român și singurul operator nuclear din România, este beneficiarul ajutorului. Pachetul de sprijin include un grant de 600 de milioane de euro, garanții de stat pentru împrumuturi, un contract bidirecțional pentru diferență pe 30 de ani și un mecanism de protecție în cazul modificărilor de reglementare. Comisia Europeană consideră că proiectul este necesar și că sprijinul facilitează dezvoltarea unei activități economice, însă are îndoieli cu privire la proporționalitatea sprijinului, efectele asupra concurenței și conformitatea anumitor elemente ale contractului pentru diferență cu legislația UE.
Îndoieli privind conformitatea cu normele europene
Investigația Comisiei Europene vizează măsura de susținere a retehnologizării Unității 1 de la Cernavodă, astfel încât reactorul să poată funcționa încă o perioadă de 30 de ani. Executivul european se arată îngrijorat cu privire la adecvarea și proporționalitatea pachetului de ajutor. Comisia analizează dacă stimulentele pentru o conduită eficientă sunt menținute, evitând în același timp transferul excesiv al riscurilor către stat.
O altă preocupare majoră este impactul măsurii asupra concurenței de pe piață. Comisia se teme că mai multe elemente esențiale ale contractului pentru diferență nu oferă suficiente stimulente în materie de exploatare și întreținere. De asemenea, se va verifica conformitatea cu principiile aplicabile contractelor bidirecționale pentru diferență, prevăzute în Regulamentul privind energia electrică.
Următorii pași și contextul deciziei
Comisia Europeană va continua investigația pentru a stabili dacă preocupările sale inițiale sunt confirmate. România și părțile terțe interesate au posibilitatea de a prezenta observații. Statele membre sunt libere să își stabilească mixul energetic, însă ajutoarele de stat pentru sprijinirea energiei nucleare pot fi evaluate în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE. Acesta permite statelor să faciliteze dezvoltarea anumitor activități economice în anumite condiții specifice.
Versiunea neconfidențială a deciziei va fi publicată în Registrul ajutoarelor de stat după soluționarea eventualelor aspecte de confidențialitate.
Sursa: Economistul.ro
