Perspectivă stabilă privind ratele dobânzilor în Europa Centrală și de Est Recent, pe fondul presiunilor inflaționiste, ne-am îndreptat atenția spre o tendință de stabilizare a ratei dobânzii în toate țările din Europa Centrală și de Est

Perspectivă stabilă privind ratele dobânzilor în Europa Centrală și de Est

Recent, pe fondul presiunilor inflaționiste, ne-am îndreptat atenția spre o tendință de stabilizare a ratei dobânzii în toate țările din Europa Centrală și de Est. Bancherii centrali manifestă o atitudine prudentă, evitând momentan discuțiile despre înăsprirea politicii monetare. În acest moment, nu sunt anticipate majorări ale dobânzilor, ceea ce indică o orientare mai precaută pentru viitorul apropiat.

Decizia BNR și impactul pe termen scurt

În ședința de politică monetară din 7 aprilie, Banca Națională a României a menționat că, pe lângă o eventuală revizuire în creștere a prognozei inflației, nu sunt anticipate orientări majore referitoare la politica monetară. În comunicatul de presă, nu se fac predicții clare despre înăsprire, ci mai degrabă se evidențiază incertitudinea legată de perspectivele inflației.

Un analist al Erste Bank susține că majorările ratei dobânzii sunt foarte puțin probabile, deși gestionarea lichidităților ar putea deveni mai strictă dacă evoluțiile valutare impun intervenții. Rata efectivă se menține la nivelul de 5,50%, facilitând astfel o anumită flexibilitate în cadrul politicii monetare.

Se așteaptă ca BNR să analizeze în cadrul următoarelor ședințe posibilitatea unor reduceri ale dobânzii, cel mai devreme în noiembrie, în contextul unei prognoze actualizate și al unor condiții economice mai favorabile. În același timp, evoluțiile deciziilor BCE, care preconizează două creșteri ale dobânzii până în septembrie, vor influența în mod direct politica monetară autohtonă.

Riscuri și evoluții ale inflației în contextul actual

Raportul Erste Bank estimează o rată a inflației de 5,1% la sfârșitul anului 2026, revizuită în creștere față de estimările anterioare de 4,6%. Această ajustare vine ca urmare a impactului prețurilor la petrol, care a fost incorporat în scenariul de bază. O creștere de 10% a prețurilor combustibililor adaugă aproximativ 0,4 puncte procentuale la inflație, influență majoritară provenind din efectele de a doua rundă.

Prețurile la pompă au crescut deja cu 11% în martie față de februarie, iar autoritățile au menținut măsuri pentru ameliorarea acestor creșteri. În plus, plafonarea prețurilor la gazele naturale și alimentare ar putea tempera presiunile inflaționiste în următoarele luni, însă evoluțiile rămân vulnerabile la fluctuațiile prețurilor la energie.

Specialiștii susțin că, pe termen scurt, efectele acestor măsuri ar putea determina o încetinire a inflației în lunile de vară, însă revenirea la ținta BNR devine tot mai dificilă în condițiile actuale.

Context economic și factori de influență pe termen mediu

Evoluția PIB-ului românesc sugerează o creștere sub potențial, cu probabilitatea unei recesiuni semnificative în viitorul apropiat. Indicatorii de încredere pentru începutul anului 2026 indică recenzii negative, economia înregistrând posibil o a treia contracție trimestrială consecutivă.

Conflictul din Orientul Mijlociu și evoluțiile geopolitice din regiune adaugă riscuri de scădere pentru prognoza de creștere a PIB de 0,3% pentru 2026. În acest context, deciziile politicilor fiscale și monetare vor avea un rol esențial în gestionarea impactului economic.

De asemenea, indicatorii de încredere a consumatorilor și condițiile de pe piața muncii evidențiază un mediu economic tensionat, cu salarii reale în scădere și un impuls fiscal negativ, care, potrivit specialiștilor, ar putea favoriza relaxarea politicii monetare. Cu toate acestea, stabilitatea politică, afectată de recentele tensiuni dintre partidele coaliției, rămâne un factor de incertitudine major.

Rata dobânzii de politică monetară a fost menținută la nivelul de 6,5% din luna august 2024, în ciuda provocărilor economice. La începutul lunii mai, autoritățile au anunțat speranța unei probleme mai adecvate a politicii fiscale și monetare în funcție de evoluțiile interne și internaționale.