BNR menține rata dobânzii și stabilitatea rezervelor pentru a sustine stabilitatea macroeconomică
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința din 7 aprilie 2026, să păstreze ratele dobânzilor de politică monetară la nivelurile actuale, în ciuda evoluțiilor negative ale indicatorilor economici. Decizia vizează consolidarea stabilității prețurilor pe termen mediu și susținerea creșterii economice într-un context internațional complicat.
Rata dobânzii de politică monetară a rămas la 6,50 la sută pe an, în timp ce facilitatea de creditare (Lombard) a fost menținută la 7,50 la sută, iar rata de depozit la 5,50 la sută. Totodată, nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru băncile comerciale au fost păstrate la valorile curente. Măsura reflectă preocuparea pentru stabilitatea financiară, într-un mediu în care evoluțiile externe și interne necesită o abordare prudentă în politicile monetare.
Pe fondul acestor decizii, inflația a continuat procesul de descreștere lentă în primele două luni ale anului. Rata anuală a inflației a coborât la 9,31 la sută în februarie, de la 9,69 la sută în decembrie 2025. Reducerea a fost influențată în principal de scăderea prețurilor energiei electrice și gazelor naturale, deși a fost parțial contrabalansată de creșterea prețurilor administrate și a celor din segmentele tutun și combustibili.
Indicii inflației și evoluția economiei românești în primele luni ale anului
Datele arată o stagnare a ratei inflației CORE2 ajustat, care s-a stabilizat în februarie la 8,3 la sută, după 8,5 la sută în decembrie. Această ușoară scădere a fost determinată de efecte de bază dezinflaționiste, precum și de reducerea cotațiilor prețurilor alimentare și a dinamicii importurilor. În același timp, un indicator important pentru estimările din Uniunea Europeană, indicele armonizat al prețurilor de consum, a dat o reducere similară la 8,3 la sută.
Evoluția economică a României rămâne însă fragilă. În ultimele trei luni ale anului 2025, activitatea economică s-a contractat cu 1,9 la sută în trimestrul patru. În termeni anuali, creșterea PIB-ului a fost redusă la 0,2 la sută, față de 1,7 la sută în trimestrul anterior. Scăderea accentuată a contribuției variației stocurilor și o contracție moderată a consumului gospodăriilor au influențat această evoluție.
Formarea brută de capital fix a continuat să se dezvolte, iar exporturile și importurile au revenit pe traiectoria expansionistă, dar deficitul comercial a crescut, iar balanța de cont curent a înregistrat o reducere moderată. În primele luni ale lui 2026, datele indică o ușoară redresare a activității economice, însă cu o dinamică anuală a PIB-ului în continuare restrânsă.
În luna ianuarie, consumul a rămas în scădere semnificativă, cu deprecieri în sectorul construcțiilor și în producția industrială. Exporturile de bunuri și servicii au continuat să scadă, iar deficitul comercial s-a accentuat, chiar dacă balanța veniturilor secundare s-a îmbunătățit.
Contextul internațional și riscurile la adresa stabilității economice
Deciziile BNR sunt influențate de contextul intern și de evoluțiile globale. În ultimele săptămâni, piețele financiare internaționale au reflectat tensiuni generate de războiul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală. Rata randamentelor pe titlurile de stat și cotațiile pieței monetare interbancare au avut tendințe volatile, în funcție de sentimentele investitorilor și de focusul pe regiune.
Cursul leu/euro a înregistrat o creștere relativ modestă, dar a rămas într-un interval stabil, susținut de îmbunătățirea soldurilor tranzacțiilor valutare. Împrumuturile sectorului privat au început să crească din nou, cu o rată de 6,8 la sută în februarie, după o perioadă de scădere. Componenta în lei continuă să dețină majoritatea creditării, la 67,8 la sută, iar tendințele internaționale și locale indică un mediu de finanțare mai prudent.
Estimațiile actuale sugerează că inflația va înregistra o creștere temporară în intervalul martie-iunie 2026, de până la 10,2 la sută, din cauza scumpirii combustibililor și a efectelor de bază din energie. Totodată, măsurile de consolidare fiscală anunțate pentru 2026 vor acționa pe termen lung pentru reducerea deficitului bugetar și pentru intensificarea reformelor structurale.
Consiliul de administrație al BNR reafirmă că menținerea stabilității prețurilor și susținerea creșterii economice folosesc în condițiile actuale, dar cheltuielile bugetare și bienetele economice rămân sensibile la riscurile generate de conflictul regional și de fluctuațiile de pe piețele globale. Rămâne de urmărit evoluția indicatorilor economici în următoarele luni, în contextul unui mediu internațional imprevizibil.
