Consiliul Fiscal avertizează: bugetul pentru 2026 poate fi echilibrat, dar riscurile sunt semnificative
Guvernul a avizat recent proiectul de buget pentru anul 2026, dar Consiliul Fiscal a oferit o evaluare sceptică, subliniind fragilitatea echilibrului financiar și riscurile interne și externe care îl pot destabiliza. În ciuda intenției de a menține deficitul public în limite acceptabile, instituția atrage atenția asupra faptului că tensiunile geopolitice, costurile crescute ale finanțării și dificultățile în absorbția fondurilor europene pot pune în pericol sustenabilitatea fiscală pe termen lung.
Bugetul 2026 și obiectivele fiscale impuse de Guvern
Proiectul de buget pentru anul următor prevede menținerea unui deficit cash în jur de 6,25% din PIB, o țintă ambițioasă în condițiile în care economia globală și, implicit, cea românească, se confruntă cu factori de incertitudine tot mai numeroși. În contextul economic actual, guvernele trebuie să jongleze între Cheluirea cheltuielilor și promovarea creșterii, dar obținerea unui echilibru devine tot mai dificil în fața presiunilor exogene.
Consiliul Fiscal a precizat că, deși bugetul pare compatibil cu această țintă, „fragilitatea” situației financiare naționale și riscurile asociate pot rescrie scenariile. Instituția avertizează că tensiunile geopolitice, în special conflictele din Ucraina și implicarea internațională în zone critice, pot duce la instabilitate financiară, afectând în special costurile de finanțare ale statului și stabilitatea cursului valutar.
Riscuri interne: costurile de finanțare, colectarea deficitară și absorbția fondurilor europene
Pe plan intern, principalele amenințări ale echilibrului bugetar vizează costurile de finanțare, care tind să crească din cauza dobânzilor mai mari și a creșterii emisiunilor de obligațiuni ale statului. În același timp, colectarea veniturilor nu progresează conform estimărilor, fapt ce alimentează temerile că deficitul va fi dificil de menținut la ținta stabilită.
„Bugetul poate fi compatibil cu un deficit cash în jur de 6,25% din PIB, însă această țintă stă sub presiunea tensiunilor geopolitice, a costurilor de finanțare, a colectării slabe și a întârzierilor în absorbția fondurilor europene,” se relevă în raportul instituției. În plus, întârzierile în implementarea proiectelor europene limitează accesul României la fondurile destinate dezvoltării, ceea ce poate duce la reducerea sumelor disponibile pentru investiții și, implicit, la stagnare economică.
Contextul economic și provocările viitoare pentru guvernanți
În perioada recentă, economia românească s-a confruntat cu o serie de provocări, de la inflație ridicată și creșteri ale ratelor dobânzilor, până la impactul războiului din Ucraina asupra stabilității regionale. În aceste condiții, estimările bugetare pentru 2026 trebuie să fie realizate cu un grad crescut de responsabilitate, pentru a evita situațiile în care echilibrul fiscal devine temporar sau, mai rău, iluzoriu.
Guvernul a anunțat un set de măsuri pentru susținerea veniturilor și pentru reducerea cheltuielilor, dar Consiliul Fiscal răspunde că aceste măsuri trebuie adaptate din mers, în funcție de evoluția indicatorilor economici, pentru a evita supraîncărcarea deficitului. În același timp, creșterea regională și redresarea economică depind, într-o măsură semnificativă, de modul în care vor fi gestionate aceste riscuri.
Experții subliniază că, dacă tensiunile geopolitice vor escalada sau dacă dificultățile în absorbția fondurilor europene vor persista, planurile bugetare ale autorităților vor trebui reevaluate. Până atunci, ochii sunt ațintiți spre evoluțiile internaționale și interne, în speranța că măsurile adoptate vor fi suficiente pentru a menține stabilitatea fiscală și pentru a asigura un parcurs sustenabil pentru economia românească în următorii ani.
Sursa: Digi24
