Primăria Capitalei, la un pas de un scandal major legat de administrarea străzilor din Sectorul 4, pare să fi depășit un nou obstacol în eforturile de audit și reforme structurale. În ciuda opoziției ferme din partea opoziției politice și a unor instanțe din aparatul administrativ, primarul general Ciprian Ciucu a reușit în cele din urmă să obțină aprobarea pentru realizarea unui audit extern la Societatea de Transport București și la Termoenergetica, după mai multe tentative eșuate. Însă, această victorie are un iz de compromis, marcând poate începutul unei noi faze într-un dialog adesea tensionat între administrația centrală și cea locală.
Conflictul asupra prelungirii dreptului de administrare a străzilor din Sectorul 4
Una dintre cele mai răsunătoare anchete din această perioadă vizează situația străzilor din Sectorul 4, unde primarul Daniel Băluță a încercat să obțină prelungirea dreptului de administrare pentru arterele din cartier până în anul 2040. Această solicitare survine în contextul unor investiții masive realizate cu credite și fonduri locale, cu intenția clară de a recupera o parte din cheltuieli. Conform documentelor oficiale, transferul inițial al acestor străzi, realizat în urma mandatului fostei primărițe Gabriela Firea, prevede clar că la finalizarea lucrărilor de amenajare ar trebui să revină la administrația Capitalei. În ciuda acestui fapt, străzile au rămas în administrarea Sectorului 4, iar primarul Băluță a solicitat, fără aviz favorabil, prelungirea mandatului de gestionare până în 2040, încercând să legitimeze astfel actualele manevre.
Blocajul în CJMB și manevrele politice
Tentativa de a aproba prelungirea dreptului de administrare a străzilor s-a lovit însă de opoziția vehementă a Direcției Transporturi din cadrul Primăriei Capitalei. Aceasta a avertizat încă de dinainte că proiectul ar fi ilegal, invocând faptul că nu sunt îndeplinite condițiile legale și că primăria Sector 4 nu a respectat angajamentele asumate, inclusiv în privința recepției și destinației inițiale a arterelor. Conștient de aceste riscuri, Ciprian Ciucu a încercat să limiteze impactul, însă printr-un compromis controversat, a permis ca proiectul să fie trecut pe ordinea de zi, chiar dacă prevedea o prelungire până în 2030 și nu până în 2040, cum dorea Băluță.
Situația politică s-a deteriorat și mai mult din cauza opoziției PSD și PUSL, care au refuzat în mod sistematic să vireze pentru susținerea proiectului. Consiliul General s-a confruntat cu blocaje repetate, având în vedere abținerile și neprezentările consilierilor social-democrați și ai altor formațiuni, ceea ce a dus la amânări successive și dificultăți în avansarea agendei administrative.
Eforturile de legitimare a proiectului și ultimele evoluții
Pe data de 13 martie, în ciuda tuturor obstacolelor, proiectul a fost adoptat, însă numai pentru o prelungire până în 2030. Astfel, Daniel Băluță a reușit să obțină formal o justificație pentru continuitatea administrării arterelor, dar fără a respecta pe deplin cerințele inițiale, ceea ce a generat noi semne de întrebare în rândul specialiștilor și al opoziției.
Mai mult, Direcția Transporturi din cadrul Primăriei Municipiului București a reafirmat poziția oficială, printr-un raport oficial, că proiectul în întregime rămâne ilegal și că nu a fost respectată legislația în vigoare. Aceasta a fost motivul pentru care, în condițiile în care proiectul a fost legitim pe hârtie, oficialii au recomandat să nu fie pus pe ordinea de zi din start.
Prin această situație, se evidențiază nu doar complexitatea administrativă a gestionării orașului, ci și dificultățile generate de confruntarea între interesele locale și cele ale administrației centrale. În timp ce primarul Ciprian Ciucu încearcă să implementeze reforme și să deschidă processul de audit, rezultatele rămân încă într-un echilibru fragil, iar perspectiva unui dialog constructiv pare încă departe.
În urmă cu câteva zile, ultimele evenimente indică o posibilă continuare a negocierilor și a sondării terenului legal, dar și o nevoie stringentă de clarificare a cadrului legislativ pentru prelungirea drepturilor de administrare, pentru a evita astfel de conflicte ulterioare. Într-un oraș ca Bucureștiul, unde fiecare decizie poate influența modul în care funcționează infrastructura și serviciile publice, aceste lupte politice și administrative sunt departe să se încheie.
Sursa: Buletin.de
