Consiliul General al Municipiului București a aprobat, joi, un proiect de hotărâre prin care se stabilește modul în care vor fi distribuiți cei aproape 8 miliarde de lei estimați pentru 2026 din cotele defalcate ale impozitului pe venit. Decizia reprezintă un moment important în gestionarea autonomiei financiare a administrației locale, marcând o schimbare semnificativă în modul de împărțire a fondurilor, pentru prima dată în peste 20 de ani.
Împărțirea fondurilor: o schimbare majoră în gestionarea finanțelor locale
Denumit oficial „proiectul de hotărâre pentru repartizarea sumelor din cotele defalcate ale impozitului pe venit pentru anul 2026”, acest act normativ a fost adoptat cu 41 de voturi pentru și 7 abțineri, fiind introdus pe ordinea de zi suplimentară, apoi prioritar. Potrivit primarului general Ciprian Ciucu, suma totală de aproape 8 miliarde de lei reprezentă 85% din cotele defalcate, după ce, în unele situații anterioare, partea administrativă a fost gestionată exclusiv de Guvern și Parlament.
Primăria Capitalei va primi 3,6 miliarde de lei, o sumă considerabilă în comparație cu cele distribuite în anii precedenți. La nivelul sectoarelor, cele mai mari sume au fost alocate Sectorului 3, condus de Robert Negoiță (PSD), Sectorului 6, condus de Paul Moldovan (PNL), și Sectorului 4, coordonat de Daniel Băluță (PSD). Sectorul 1 a primit 532 milioane lei, Sectorul 2 – 691 milioane lei, iar Sectorul 5 – 646 milioane lei.
Reacția autorităților: clarificări și explicații
Primarul Ciprian Ciucu a fost activ pe parcursul zilei de joi, explicând public modul în care a fost realizată împărțirea fondurilor. „Aș vrea să elimin o dezinformare aruncată în spațiul public, cum că PMB primește doar 45% din buget, iar Sectoarele ar primi 55%. De la începutul anului, am prezentat Coaliției de guvernare estimarea de subfinanțare a PMB pentru anii 2024 și 2025 și am reușit să asigurăm în legea Bugetului un procent de 14% din fonduri pentru Primăria Capitalei”, a explicat edilul.
El a adăugat că suma de 85% din cotele defalcate va fi împărțită între primării, urmând să se adauge la procentul de 14% alocate de Guvern pentru PMB. Astfel, suma totală de fonduri pentru București, incluind și bugetul de 14%, ar ajunge la aproximativ 59%, ceea ce consideră că reprezintă un procent corect pentru funcționarea în parametri optimi.
Primarul general consideră că banii sunt „aproape suficienți”, având în vedere necesitatea acoperirii unei „gcăuri bugetare” din ce în ce mai mare, care s-a adâncit în ultimii doi ani. Decizia a fost primită cu unele rezerve, dar și cu satisfacție, fiind interpretată drept un pas înainte în creșterea autonomiei financiare a administrației locale.
O schimbare istorică în distribuția fondurilor publice
Pentru prima oară în ultimele două decenii, repartizarea sumelor din cotele defalcate ale impozitului pe venit nu mai revine Guvernului, ci Consiliului General al Municipiului București. Această modificare se înscrie în contextul unui proces mai amplu de descentralizare a finanțelor locale, în care deciziile administrative majore sunt transferate de la nivel central către administrațiile locale.
Inițiativa a fost însoțită, în mod indirect, și de rezultatele referendumului organizat de Nicușor Dan, primarul general al Bucureștiului, care și-a exprimat dorința de a spori controlul primăriilor de sector asupra fondurilor alocate acestora. Într-un context mai larg, schimbarea constituie o recunoaștere a necesității unei administrări locale mai autonome și responsabile.
Nu toți sunt convinși de momentul și modul în care s-au făcut alocările
În ciuda deciziei, nu lipsesc criticile și întrebările legate de modul în care au fost realizate negocierile și de fondurile distribuite. Astfel, unii experți și consilieri locali consideră că sumele rămase sunt încă insuficiente pentru acoperirea necesităților actuale și viitoare ale Primăriei Capitalei și ale sectoarelor.
De asemenea, reprezentanții opoziției și ai unor organizații civice atrag atenția asupra faptului că acest tip de decizie trebuie să fie însoțit de măsuri clare de transparență și de planuri concrete pentru dezvoltarea infrastructurii și serviciilor publice.
Pentru moment, decizia Consiliului General marchează o etapă importantă în procesul de descentralizare, dar rămâne de urmărit dacă fondurile alocate vor fi suficiente pentru a susține investițiile și funcționarea eficientă a administrației locale, într-un context economic tot mai complex și impredictibil.
