Economie

Coreea de Sud cumpără AUR, România stagnează

Coreea de Sud cumpără AUR, România stagnează

Conform Economistul.ro: Băncile centrale continuă să se îndrepte spre AUR, Polonia lider mondial

Băncile centrale din întreaga lume își consolidează rezervele de AUR, iar Coreea de Sud s-a alăturat recent acestui trend, marcând prima sa investiție în metalul prețios după 13 ani. Banca Centrală a Coreei a achiziționat unități dintr-un fond tranzacționat la bursă (ETF) garantat cu AUR, în timp ce Polonia își menține poziția de frunte la nivel global în ceea ce privește achizițiile de AUR fizic. Această tendință vine pe fondul unei volatilități crescute pe piețele financiare, unde prețul aurului a atins recent un maxim al ultimelor două luni, înainte de a se retrage.

Inflația din SUA atestă tendința favorabilă aurului

Datele recente privind inflația din Statele Unite au influențat direct prețul aurului. Rata inflației prețurilor de consum (IPC) a scăzut la 3,4% în luna iulie, comparativ cu 4,2% înregistrat în mai. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, s-a situat la 2,5% anual. Deși aceste cifre depășesc ținta de 2% a Rezervei Federale (Fed), direcția de scădere este un semnal pozitiv pentru piața aurului. O inflație mai redusă ar putea diminua necesitatea unei înăspriri suplimentare a politicii monetare de către Fed, ceea ce ar duce la scăderea randamentelor obligațiunilor și a ratelor reale ale dobânzii. Acest context economic reduce costul de oportunitate al deținerii aurului, un activ care nu generează dobândă. De asemenea, o potențială depreciere a dolarului ar face aurul mai accesibil pentru investitorii internaționali.

Piața muncii din SUA și riscurile geopolitice conturează perspectivele aurului

Slăbiciunea pieței muncii din SUA, reflectată în pierderea a 23.000 de locuri de muncă în iulie și revizuiri în scădere semnificative ale datelor anterioare, susține, de asemenea, o abordare mai prudentă din partea Fed. Combinația dintre inflația în scădere și piața muncii fragilă favorizează aurul, crescând probabilitatea unei politici monetare relaxate și consolidând cererea pentru active considerate sigure. Cu toate acestea, riscurile majore pentru prețul aurului rămân legate de prețurile energiei și de situația din Orientul Mijlociu. O escaladare a conflictului dintre SUA și Iran sau noi perturbări în zona Strâmtorii Hormuz ar putea duce la creșterea prețurilor petrolului și la accentuarea presiunilor inflaționiste. Este important de reținut că efectul conflictelor geopolitice asupra prețului aurului este complex, implicând pe de o parte o cerere sporită pentru active sigure, iar pe de altă parte, posibilitatea ca petrolul mai scump să determine Fed să mențină ratele dobânzilor ridicate.

Investitorii români resimt volatilitatea aurului, randamentele lor fiind influențate atât de prețul metalului prețios, cât și de cursul de schimb al dolarului. În ultima lună, aurul a înregistrat o creștere de aproximativ 7,5% în dolari. Aprecierea leului față de dolar, cu aproximativ 1%, a moderat câștigul în lei la circa 6,5%. Achizițiile băncilor centrale continuă să susțină prețurile pe termen mediu. În al doilea trimestru, băncile centrale globale au cumpărat net 289 de tone de AUR, Banca Națională a Poloniei (BNP) fiind cel mai mare cumpărător, cu 51 de tone. BNP intenționează să ajungă la 700 de tone de AUR în rezervă, ocupând acum locul 10 la nivel mondial. Banca Națională a României deținea la sfârșitul lunii iulie 103,6 tone de AUR, o valoare neschimbată față de luna iunie. Banca Coreei de Sud, prima sa investiție în AUR din ultimii 13 ani, a achiziționat ETF-uri în valoare de 250 de milioane de dolari, fără a-și modifica rezervele de AUR fizic.

Următorii pași pe piața aurului vor fi determinați de datele privind vânzările cu amănuntul din SUA și de evoluția randamentelor titlurilor de stat americane. O economie mai slabă și o probabilitate redusă de noi majorări ale ratelor dobânzii ar susține aurul, la fel ca și continuarea achizițiilor din partea băncilor centrale. Principalele riscuri includ publicarea unor date economice solide în SUA, o cerere slabă pentru obligațiunile pe 30 de ani și o nouă creștere a prețurilor petrolului. Un eveniment cheie va fi discursul lui Kevin Warsh la simpozionul de la Jackson Hole, pe 28 august, unde investitorii vor căuta indicii privind prioritățile Fed.

Sursa: Economistul.ro