Conform Ziarul Financiar: Întrebare de anvergură, ignorată la vizita Ursulei von der Leyen
Vizita istorică a Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, la București a fost marcată de o intervenție a Ziarului Financiar, care a fost refuzată accesul la microfon, întrebarea esențială fiind formulată în scris. Aceasta viza construirea unui tren de mare viteză de la Bruxelles la București, un proiect de infrastructură major, finanțat direct de Comisia Europeană, similar modului în care guvernele își asumă direct responsabilitatea pentru autostrăzi.
Echipa de comunicare a președintelui Klaus Iohannis, împreună cu reprezentanții Comisiei Europene, ar fi convenit ca doar două întrebări să fie adresate, una președintei Comisiei și una președintelui României. Această limitare este în contrast puternic cu practicile internaționale, unde conferințele de presă majore, precum cele de la Casa Albă, permit zeci de întrebări din partea jurnaliștilor.
Întrebările permise au vizat predominant situația de securitate din Marea Neagră, un subiect de actualitate, subliniat și în discursul Ursulei von der Leyen. Cu toate acestea, întrebarea Ziarului Financiar, deși auzită și scrisă pentru a fi vizibilă, a fost întâmpinată cu un zâmbet și ignorată de către oficiali, în timp ce președintele Iohannis a reiterat numărul limitat de întrebări convenite.
Mecanisme de regizare a conferințelor de presă
Situația de la București ridică semne de întrebare cu privire la transparența și libertatea presei în cadrul evenimentelor oficiale. Experții în jurnalism amintesc că, chiar și în perioade mai restrictive din istoria recentă a României, precum anii ’90, jurnaliștii aveau libertatea de a adresa întrebări nesupuse unor regizări prealabile sau unor înțelegeri cu administrația.
S-a remarcat o tendință în ultimele vizite oficiale la nivel înalt la care Ziarul Financiar a participat – vizita președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, întâlnirea premergătoare summitului NATO din Turcia și vizita actuală a Ursulei von der Leyen. În aceste cazuri, întrebările au fost adresate de publicații considerate de nivel secundar sau terțiar, ridicând suspiciuni de conivență cu echipele de comunicare.
Astăzi, întrebările „convenite” au fost adresate de publicația Libertatea și de TVR, ambele concentrându-se pe tema securității la graniță. Atunci când Ziarul Financiar a solicitat clarificări cu privire la decizia limitării numărului de întrebări, reprezentanții Direcției de Comunicare a Președinției României au susținut că stabilesc ei regulile, iar cei care nu sunt de acord trebuie să se adapteze.
Proiectul feroviar de mare viteză, o necesitate europeană
Întrebarea privind construirea unui tren de mare viteză de la Bruxelles la București, deși poate părea marginală în contextul imediat, subliniază o viziune strategică pentru Uniunea Europeană. Un astfel de proiect ar consolida unitatea continentului și ar revitaliza încrederea cetățenilor în capacitatea Comisiei Europene de a promova prosperitatea.
Amenințările recente la adresa securității aeriene fac și mai acută necesitatea unor conexiuni feroviare rapide și sigure între capitalele UE. Proiectul ar contribui la unificarea de facto a statelor membre și la creșterea încrederii în proiectul european, dincolo de politicile comune existente.
Exemple din alte regiuni demonstrează fezabilitatea și beneficiile unor astfel de investiții. China a construit deja o cale ferată de mare viteză între Budapesta și Belgrad, iar Turcia, chiar și nefiind membră UE, dezvoltă proiecte similare de infrastructură feroviară.
Problema construirii unei rețele feroviare de mare viteză între capitalele UE a fost ridicată constant în editorialele Ziarului Financiar de peste un deceniu. Chiar și figuri proeminente ale proiectului european, precum profesorul italian Enrico Letta, au subliniat importanța crucială a unui astfel de proiect pentru viitorul Uniunii. Având în vedere că țările din Europa de Est nu dispun de tehnologia necesară pentru trenuri de mare viteză, preluarea directă a proiectului de către Bruxelles ar putea fi singura soluție viabilă.
Sursa: Ziarul Financiar