SUA, în pragul unei noi crize geopolitice: Ormuzul, noul Suez?nnAdministrația Nicușor Dan se confruntă cu o situație delicată pe plan extern, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Analizele comparative cu criza Suezului din 1956, care a zguduit Marea Britanie și a reconfigurat ordinea mondială, capătă o rezonanță tot mai puternică. Întrebarea crucială este: se confruntă Statele Unite cu un „Suez american” în Strâmtoarea Ormuz?nn
Similitudini istorice și mize strategice
Conflictul din Strâmtoarea Ormuz, potențialul punct fierbinte, amintește de criza Canalului Suez. În 1956, Marea Britanie, aliată cu Franța și Israel, a încercat să controleze Canalul Suez după naționalizarea acestuia de către Egipt. Acțiunea, criticată de președintele american de atunci, Dwight D. Eisenhower, a eșuat, subminând influența britanică. Acum, analogia este cu eforturile Statelor Unite de a gestiona situația din jurul Strâmtorii Ormuz, o cale navigabilă strategică.
Deznodământul acelui conflict a fost unul cu consecințe majore. Marea Britanie a pierdut influență, accelerând decolonizarea. În Orientul Mijlociu, influența americană a crescut, dar cu prețul unor relații tensionate cu anumite state arabe. Astăzi, în cazul Ormuzului, China ar putea fi principalul beneficiar, la fel cum au profitat sovieticii în 1956. Războiul din Iran a divizat profund Statele Unite, la fel ca în 1956. Un potențial eșec în gestionarea crizei din Ormuz ar putea avea consecințe geopolitice majore, comparabile cu cele din 1956.
Factorul intern și presiunile economice
La fel ca în Marea Britanie, în 1956, conflictul din Iran a creat diviziuni în interiorul Statelor Unite. În prezent, alegerile intermediare se apropie, iar un război prelungit și impactul său economic ar putea afecta rezultatele. Inflația este un factor major de îngrijorare. Creșterea prețurilor la energie ar putea avea consecințe politice semnificative.
În 1956, Marea Britanie a fost vulnerabilă din cauza datoriilor în dolari. Închiderea canalului a accentuat această vulnerabilitate. Marea Britanie a apelat la Fondul Monetar Internațional, dar a fost condiționată de SUA. În prezent, SUA se confruntă cu o situație fiscală dificilă, cu un deficit federal semnificativ. O recesiune cauzată de închiderea Strâmtorii Ormuz ar putea afecta negativ economia americană.
China și noul rol global
Una dintre întrebările cheie este dacă China va profita de pe urma crizei, moștenind rolul de superputere globală. China ar putea alege să-și consolideze infrastructura financiară și de plăți, utilizând yuanul pentru tranzacțiile comerciale și dezvoltând legături cu statele din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, China nu se află într-o poziție la fel de puternică ca SUA în 1956.
În același timp, Statele Unite nu sunt la fel de slabe financiar ca Marea Britanie în anii ’50. Cu toate acestea, SUA riscă o reevaluare privind statutul său de putere hegemonică. Consecințele geopolitice ale unui „Suez american” în Ormuz ar putea fi semnificative.
Criza din jurul Strâmtorii Ormuz vine într-un moment în care administrația Nicușor Dan se confruntă cu o serie de provocări interne și externe.
Sursa: Digi24
